BERD menține prognoza Moldovei la 2,8% pentru 2026, Guvernul o vede la 1,8%

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a publicat joi, 24 septembrie, ediția de toamnă a raportului ei de prognoză regională și a lăsat neschimbată cifra pentru Republica Moldova: 2,8% creștere economică în 2026 și 3,5% în 2027, exact ce estimase și în iunie, potrivit Logos Press. În aceeași zi, la Chișinău, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și-a tăiat propria prognoză pentru 2026 la 1,8%, arată Bani.md. Diferența dintre cele două cifre, un punct procentual întreg, spune ceva despre cât de diferit citesc aceleași riscuri o instituție financiară internațională și guvernul de acasă.

Ce a păstrat BERD și de ce

Pentru 2025, economia moldovenească a accelerat la 2,4%, de la doar 0,1% în 2024, dar a încetinit din nou la aproximativ 1% în prima jumătate a lui 2026, cu un vârf negativ în trimestrul I, când creșterea anualizată a scăzut la 0,4%, pe fondul unui nou șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit acelorași date citate de Logos Press. Cu toate acestea, BERD nu a mai tăiat cifra pentru 2026 față de estimarea din iunie, ceea ce arată că banca vede stabilizare, nu o nouă deteriorare, spre finalul anului.

Riscurile rămase pe listă sunt aceleași de câteva runde de prognoze încoace: volatilitatea prețurilor la energie, cererea externă slabă, consecințele invaziei militare ruse în Ucraina și întârzierile în implementarea reformelor.

Moldova, printre cele mai expuse la factura de energie

Raportul BERD numește explicit Republica Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord, drept una dintre economiile din regiune cu cele mai mari creșteri ale facturii la energie, "din cauza dependenței ridicate de importurile de energie și a expunerii indirecte la Orientul Mijlociu prin lanțurile de aprovizionare cu produse petroliere", potrivit comunicatului BERD. Pentru un cititor de acasă, asta înseamnă că orice scumpire a petrolului la Orientul Mijlociu ajunge, prin prețul gazului și al energiei electrice din import, direct în factura de la sfârșitul lunii și în costul de producție al companiilor locale, înainte să apară în vreo statistică oficială.

Ce ține economia pe linia de plutire

În partea pozitivă, BERD notează că cererea internă a fost susținută de creșterea salariilor, de extinderea creditării și de investițiile legate de fonduri europene, în timp ce exporturile au ajutat la reducerea deficitului de cont curent, arată aceeași sursă. Sunt exact ingredientele pe care le vede și un antreprenor de la Chișinău: bani mai mulți în buzunarul clienților, credit mai ușor de obținut de la bănci și o cerere externă care, deși slabă, nu s-a prăbușit.

Ce contează pentru cineva de aici

BERD rămâne cel mai mare investitor instituțional al Moldovei: de la începutul invaziei ruse în Ucraina, banca a pus la dispoziția țării 1,7 miliarde de euro pentru a atenua consecințele economice ale războiului, iar investițiile totale depășesc 3,1 miliarde de euro, în 201 proiecte, potrivit comunicatului citat mai sus. Practic, o parte din creditul pe care o bancă locală îl acordă unei companii sau din finanțarea unui drum ori a unei rețele de gaz vine, direct sau indirect, din acest fond.

Diferența de un punct procentual dintre cele 2,8% ale BERD și 1,8% ale Guvernului nu e doar o ceartă de cifre între statisticieni. Cu cât o instituție care finanțează bănci și companii de aici vede economia mai stabil decât o vede propriul Guvern, cu atât mai puțin motiv are piața să ceară o primă de risc mai mare pentru leu sau pentru dobânda la care se împrumută statul. Pentru un antreprenor care negociază o linie de credit sau pentru cineva care trimite bani acasă și urmărește cursul, raportul de toamnă al BERD contează mai puțin prin cifra în sine și mai mult prin faptul că nu a coborât-o, cum a făcut Guvernul, al doilea an la rând, la mijlocul lui septembrie.