Știri

BNM adună la Chișinău guvernatori și pe Dombrovskis: ce regim monetar trebuie leul până la aderare

BNM, Banca Franței și BNR discută pe 1 și 2 octombrie la Chișinău spațiul fiscal și ancora monetară. Ce se negociază pentru leu, dobânda de 9% și creditele din Moldova.

de Roman Onta3 min de citit
Bulevardul Ștefan cel Mare din Chișinău, cu mașini și clădiri de-a lungul străzii
Foto: Hans Põldoja / Wikimedia Commons, CC BY 2.0

Banca Națională a Moldovei găzduiește pe 1 și 2 octombrie, la Chișinău, a doua ediție a unei conferințe internaționale despre convergența europeană, împreună cu Banca Franței și Banca Națională a României. Tema: „spațiul fiscal și ancora monetară în condițiile integrării accelerate”. Pe scurt, întrebarea este ce fel de politică monetară are nevoie Moldova în anii dinaintea aderării și cât își permite statul să cheltuiască între timp. Răspunsul ajunge în buzunarul tău prin dobânda la credite, prin cursul euro și prin prețuri.

Cine vine și ce se discută

Potrivit comunicatului BNM, se așteaptă peste 120 de participanți: guvernatori de bănci centrale, autorități publice, organizații internaționale și reprezentanți ai sectorului financiar. Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, ține discursul principal despre integrarea europeană. Vin și guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei, Andriy Pyshnyy, viceguvernatoarea Băncii Franței, Agnès Bénassy-Quéré, membrul în consiliul BNR Cristian Popa, guvernatorul Băncii Lituaniei, Gediminas Šimkus, și guvernatorul Băncii Naționale a Macedoniei de Nord, Trajko Slaveski.

Programul are trei teme: regimul monetar potrivit pentru perioada de preaderare, efectele integrării în piața unică asupra economiei și gestionarea riscurilor fiscale din acest proces. Prezentarea ediției adaugă o a patra întrebare: cum se împacă condițiile reformelor cu o politică bugetară care să amortizeze șocurile externe. Evenimentul se desfășoară și online.

Ce a spus BNM înainte de conferință

Guvernatoarea Anca Dragu a spus, în comunicatul BNM, că o decizie-cheie este echilibrul dintre țintirea inflației și stabilitatea cursului de schimb, fără a compromite apropierea treptată de euro. Aceasta este redarea pe sens, nu citatul exact, fiindcă am citit textul într-o versiune tradusă. Viceguvernatorul Mihnea Constantinescu a subliniat că integrarea accelerată comprimă timpul pentru convergență și că investițiile au nevoie de stabilitate a prețurilor confirmată și de predictibilitate pe termen mediu și lung. Tot el a spus că convergența structurală urmează un tipar comun în regiune: câștiguri de productivitate, creșteri de salarii și aliniere treptată a prețurilor.

Concluziile conferinței nu sunt publice în momentul acestui articol, deci nu pot spune ce decizii sau recomandări vor ieși. Se știe doar agenda și ce a declarat BNM la anunț.

De ce contează pentru leu și pentru dobândă

Discuția nu e teoretică. Pe 1 octombrie, BNM a stabilit euro la 20,1263 lei, dolarul la 17,7199 lei și leul românesc la 3,8126 lei, cu euro cu 0,12% mai jos decât ziua precedentă, arată Realitatea.md. Rata de bază este de 9%, iar inflația anuală a ajuns la 6,96% în august, peste ținta de 5%, după pagina BNM. Când inflația e peste țintă și Moldova vrea să se apropie de euro, banca centrală trebuie să aleagă între a lăsa leul să se miște după piață și a-l ține aproape de euro, iar fiecare variantă are un preț.

Prețul se vede în calcule simple. Un cititor cu o rată de 300 de euro plătește, la 20,1263, 6.037,89 de lei pe lună. Dacă leul se depreciază față de euro cu 5%, rata în euro ajunge la 6.339,78 de lei, cu 301,89 lei mai mult. Exemplul e orientativ, nu o prognoză. Diaspora vede cealaltă față: la un leu mai slab, 500 de euro trimiși acasă dau mai mulți lei, dar coșul de cumpărături din Moldova costă mai mult, fiindcă țara importă marfă.

Despre cum e finanțat deficitul extern al țării, vezi analiza balanței de plăți din al doilea trimestru. Despre dobânda de 9% și ce o poate opri, vezi explicația deciziei BNM.

Ce urmărești în zilele următoare

Primul indiciu va fi ce spun Dragu și Dombrovskis despre euro: dacă vorbesc de un termen, de condiții sau de pași intermediari. Al doilea: dacă banca centrală și Comisia Europeană tratează ancorarea la euro ca pe un obiectiv sau ca pe o opțiune. A treia întrebare, cea fiscală, ține de buget: cât spațiu are statul să cheltuiască și să țină deficitul în limite, în timp ce BNM ține dobânda sus. Dacă ai un credit în euro sau economii în lei, urmărește aceste declarații înainte de a decide ceva cu banii tăi.

Mai citește