Deficitul extern al Moldovei: 886,4 milioane de euro în T2, dar datoria externă scade cu 97 de milioane

Moldova a plătit lumii în al doilea trimestru cu 886,4 milioane de euro mai mult decât a încasat de la ea. Sunt aproape 9,7 milioane de euro pe zi, socotind 91 de zile. Cifra e din conturile internaționale publicate de BNM pe 30 septembrie, date provizorii: deficitul de cont curent e cu 2,1% mai mic decât în trimestrul al doilea din 2025 și egal cu 20,2% din PIB. Partea mai interesantă nu e deficitul, ci felul în care a fost acoperit.

Golul e un pic mai mare decât în primul trimestru

În primul trimestru, BNM raporta un deficit de 806,2 milioane de euro, adică 20,9% din PIB. Al doilea trimestru aduce 80,2 milioane în plus (886,4 minus 806,2), cu circa 9,9% mai mult, dar ca pondere din PIB e totuși sub primul. Împreună, cele două trimestre dau 1.692,6 milioane de euro, în ipoteza că primul trimestru nu va fi revizuit. Scăderea de 2,1% față de anul trecut înseamnă, după calculul meu, un deficit de circa 905 milioane de euro în trimestrul al doilea din 2025.

BNM descrie și motivele, fără sume pe componente în rezumatul pe care l-am citit. Deficitul comercial cu mărfuri a crescut față de anul trecut. Excedentul serviciilor a crescut. Veniturile primare au trecut de la deficit la excedent. Excedentul veniturilor secundare, unde intră și banii trimiși de diaspora, s-a micșorat. Două lucruri se compensează deci: Moldova cumpără mai mult decât vinde în mărfuri, dar câștigă mai mult din servicii, iar încasările din afară sub formă de transferuri contează mai puțin ca acum un an. Despre cele două surse, mărfuri și diaspora, am scris în analiza primului trimestru.

Cum s-a umplut golul: din active externe, nu din credite noi

Contul financiar a arătat intrări nete de 896,2 milioane de euro. Rezidenții și-au redus activele financiare externe cu 769,8 milioane, iar datoriile față de nerezidenți au crescut cu 126,4 milioane, arată balanța de plăți. În primul trimestru proporția era alta: 264,2 milioane din reducerea activelor și 377,5 milioane din datorii noi. Acum, aproape 86% din intrare (769,8 din 896,2) vine din active externe care s-au redus, iar datoriile noi au contat mult mai puțin.

Contul de capital a adus 19,4 milioane de euro. Dacă din deficitul de 886,4 milioane scădem acest 19,4, rămân 867,0 milioane de acoperit; contul financiar a adus 896,2, deci diferența de circa 29 de milioane intră la erori și omisiuni. Este calculul meu, pe cifrele publicate, nu o cifră dată de BNM.

Nu pot spune din comunicat ce active au fost reduse: sunt ale băncilor, ale firmelor, ale BNM sau ale tuturor. Poziția investițională netă arată însă o imagine mai liniștită decât fluxurile. Era de minus 6.586,9 milioane de euro la 30 iunie, față de minus 6.619,4 milioane la 31 martie, deci cu 32,5 milioane mai bună, și 36,0% din PIB, față de 36,5%. Activele externe au crescut de la 7.327,3 la 7.526,8 milioane, adică cu 199,5, deși fluxurile le-au redus. Diferența vine, probabil, din reevaluări și alte schimbări care nu sunt tranzacții. Asta e inferența mea, comunicatul nu o explică.

Datoria externă: scade, dar structura se mută

Datoria externă brută era la 30 iunie de 10.423,6 milioane de euro, 56,9% din PIB. Față de sfârșitul lui 2025 e cu 5,1% mai mare, dar față de 31 martie, când era de 10.520,6 milioane, a scăzut cu 97,0 milioane. Scăderea vine din sectorul public: datoria publică a coborât de la 4.545,1 la 4.362,5 milioane de euro (minus 182,6 milioane), iar cea privată a urcat de la 5.975,5 la 6.061,0 milioane (plus 85,5 milioane). Datoria privată e acum 58,1% din total (6.061,0 împărțit la 10.423,6), iar cea publică 41,9%.

Concluzia utilă: povara externă nu mai crește în trimestrul al doilea, dar ce rămâne se mută spre firme și bănci. Împrumuturile statului le urmărim separat, în datoria de stat din august. Datoria privată contează pentru tine pentru că se plătește din veniturile firmelor care exportă și din creditele băncilor, nu din buget.

Ce ține leul și ce îl poate clătina

Pe 1 octombrie, BNM a stabilit euro la 20,1263 lei și dolarul la 17,7199, cu 0,12% și respectiv 0,21% mai jos decât ziua precedentă, după Realitatea.md. Rata de bază este de 9%, iar inflația anuală a ajuns la 6,96% în august, peste ținta de 5%, arată pagina BNM. Un deficit de o cincime din PIB se acoperă, cum am văzut, din active externe care se mai pot reduce o vreme, din credite și din banii diasporei. Rezerva BNM, descrisă în analiza rezervelor, este amortizorul, iar dobânda mare face leul mai atractiv.

Riscul nu e o criză anunțată, ci o dependență. Dacă trimestrele următoare ar aduce mai puține active de redus și mai puțini bani din diaspora, primul loc unde se vede e cursul euro la Chișinău. De aceea cifrele merită urmărite trimestru de trimestru, în loc de a fi socotite o singură dată.

Ce schimbă pentru tine

Dacă ai un credit în euro și câștigi în lei, riscul de curs rămâne al tău. Ca exemplu de calcul, nu ca prognoză: o rată de 300 de euro face 6.037,89 de lei la 20,1263. Dacă euro s-ar scumpi cu 5%, la 21,1326 de lei, rata ar fi de 6.339,78 de lei, cu 301,89 lei mai mult pe lună. Dacă ești în diasporă și trimiți acasă în euro, un leu mai slab îți dă mai mulți lei pentru aceeași sumă, dar scumpește marfa importată pe care o cumpără familia ta.

Ce urmărești în continuare: rezerva BNM din ultima săptămână a lui septembrie, remitențele din trimestrul al treilea și decizia de dobândă a BNM. Dacă deficitul rămâne la 20% din PIB și activele externe nu mai ajung să-l acopere, dobânda va trebui să facă mai mult din muncă. Dacă ai o ipotecă sau un credit de consum cu dobândă variabilă, aceasta e cifra care te privește direct.