BNM lasă dobânda la 9% și apără leul cu rezerve de 5,41 miliarde de euro, cât inflația trece de 6,96%

Un euro cumpăra luni, la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, 20,2207 lei, aproape neschimbat față de acum o lună. În aceeași perioadă, prețurile de consum din Moldova au urcat cu 7,0% față de august anul trecut, mult peste ținta de 5% a băncii centrale. Pe 17 septembrie, Comitetul executiv al BNM a decis, în unanimitate, să lase dobânda de bază la 9% pe an și să treacă în continuare peste curs cu rezerve de 5,41 miliarde de euro. Cele trei cifre, 9%, 7,0% și 5,41 miliarde, spun de ce un credit în lei rămâne scump și de ce banii trimiși din străinătate încă își păstrează valoarea la schimb.

Dobânda rămâne la 9%, deși inflația trebuia să coboare

BNM țintește o inflație anuală de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în fiecare direcție, adică o bandă de 3,5% până la 6,5%. În luna august, inflația a fost de 6,96% în calculul pe care banca centrală l-a folosit chiar în decizia din 17 septembrie, deasupra marginii de sus a benzii. Motivul, spune BNM, este dublu: prețurile la energie și la alimente pe piețele externe, plus cererea internă, alimentată de venituri care cresc mai repede decât producția. Cu o inflație peste bandă, banca a menținut poziția restrictivă și nu a atins dobânda.

Prognoza actualizată arată o revizuire în jos a inflației pentru trimestrul trei, dar în sus pentru trimestrul patru din 2026 și pentru începutul lui 2027. Practic, BNM nu se așteaptă ca presiunea să dispară până la iarnă. Pentru cine plănuiește să ia un credit sau să refinanțeze unul, semnalul e clar: o scădere a dobânzii de bază în lunile următoare nu e susținută de propriile calcule ale băncii centrale.

De unde vin cei 5,41 miliarde de euro care țin leul la 20,22

La finalul lunii august, rezervele oficiale ale BNM au ajuns la 5.414,07 milioane de euro, în creștere cu 216,33 milioane față de cele 5.197,74 milioane de la sfârșitul lui iulie. Raportul lunar al băncii centrale trece la categoria de mișcări care au umflat rezerva banii primiți ca sprijin bugetar, intervențiile valutare, rezervele minime obligatorii pe care băncile comerciale le țin la BNM și veniturile din administrarea rezervei. În sens invers au lucrat serviciul datoriei externe, de 20,86 milioane de euro, și o pierdere de 34,52 milioane din reevaluarea componentelor rezervei față de euro.

Cifra contează pentru un cititor obișnuit dintr-un singur motiv: o rezervă de peste 5,4 miliarde de euro, cu intervenții valutare active, este motivul pentru care cursul oficial a stat, în ultima lună, între 20,21 și 20,22 lei pe euro, iar dolarul între 17,74 și 17,76 lei, fără sărituri. Pentru cineva cu economii în lei sau cu un salariu plătit tot în lei, riscul unei devalorizări bruște a monedei naționale a rămas, în septembrie, unul mic.

Ce s-a scumpit cu adevărat: carburantul, nu gazul

Biroul Național de Statistică arată că, în august, alimentele au fost cu 4,7% mai scumpe decât acum un an (dar cu 1,2% mai ieftine față de iulie), bunurile nealimentare cu 8,2% mai scumpe, iar serviciile cu 8,1%. În spatele acestor cifre, carburanții au urcat 28,0% într-un an și transportul de călători tot 28,0%, în timp ce tarifele reglementate au mers în direcție opusă: încălzirea centralizată a scăzut 17,0%, iar gazul natural 13,9%.

Scăderea la gaz și încălzire nu e întâmplătoare: ține de importurile diversificate de curent și de gaz care au adus prețuri mai mici la bursa de energie de la București și de structura contractelor Energocom, care aduce 78% din curent din import. Inflația din Moldova, în august, nu mai e o poveste despre gaz, ci despre benzină, motorină și prețul unui bilet de autobuz sau de tren.

Ce înseamnă cei 9% pentru un credit luat acum

Dobânda de bază de 9% se transmite direct în costul creditelor în lei, iar cu banca centrală în poziție restrictivă și prognoza de inflație revizuită în sus pentru trimestrul patru, o relaxare rapidă a condițiilor de creditare nu are sprijin în datele oficiale. Cine are deja un credit cu dobândă variabilă în lei nu are motive, din decizia de pe 17 septembrie, să aștepte o scădere a ratei lunare în lunile imediat următoare. Contextul din sistemul bancar moldovenesc, unde o treime din banii băncilor stau plasați la stat în loc să ajungă la firme și gospodării, explică de ce creditul rămâne scump chiar și acolo unde lichiditate există.

Ce înseamnă pentru diaspora care trimite bani acasă

Pentru cineva care trimite bani acasă din Italia, Germania sau alt stat unde câștigă în euro, cursul stabil de 20,22 lei pentru un euro înseamnă că o sumă trimisă acum câteva săptămâni valorează, transformată în lei, aproape cât valorează suma trimisă astăzi. Riscul de curs, în septembrie, a rămas mic tocmai datorită rezervei de 5,41 miliarde de euro și a intervențiilor BNM. Riscul real stă altundeva: în coșul de cumpărături din Moldova, unde transportul și serviciile cresc de peste patru ori mai repede decât media generală a prețurilor, iar banii trimiși acasă cumpără, la fiecare transfer, un pic mai puțină benzină și un pic mai puțin timp de călătorie decât acum un an.