Moldova cheltuie cu 806 milioane de euro mai mult decât încasează într-un trimestru: cine acoperă golul

În primul trimestru din 2026, Republica Moldova a plătit lumii cu 806,2 milioane de euro mai mult decât a încasat de la ea. Sunt aproape 9 milioane de euro pe zi. Așa arată deficitul de cont curent din datele preliminare ale BNM, reluate de Logos Press: cu 17,1% mai mic decât în primul trimestru din 2025 și egal cu 20,9% din PIB, cu 5,0 puncte procentuale sub nivelul de atunci. Scăderea e reală. Dar un gol de o cincime din PIB trebuie umplut în fiecare trimestru cu bani veniți din afară, iar felul în care se umple hotărăște ce face leul moldovenesc.

Golul începe la vamă

Cea mai mare parte vine din comerțul cu mărfuri. În ianuarie-iulie 2026 exporturile au fost de 1.969,9 milioane de euro, cu 11,7% mai mari, iar importurile de 5.842,2 milioane, cu 7,1% mai mari, potrivit Biroului Național de Statistică. Diferența, 3.872,3 milioane de euro, e cu 4,9% peste cea de anul trecut. Împărțită la șapte luni, înseamnă circa 553 de milioane de euro pe lună. La fiecare euro vândut afară, Moldova cumpără marfă de aproape trei (5.842,2 împărțit la 1.969,9 dă 2,97).

Exporturile cresc mai repede decât importurile, deci deficitul relativ se micșorează, dar în bani absoluți tot se adâncește. Partenerii arată de unde depinde restul: România primește 28,3% din exporturi, Turcia 12,1%, Italia 10,1%, iar Uniunea Europeană în total 65,3%. La import, România are 23,2%, China 14,2%, Ucraina 9,2%. Semințele și fructele oleaginoase sunt 14,8% din exporturi, mașinile și echipamentele 14,4%. Am scris despre ce înseamnă o Românie fără creștere pentru acest 28,3% și despre taxa turcă la floarea-soarelui, care ating direct cele două piețe mari.

BNM spune că în primul trimestru deficitul a scăzut din cauza micșorării deficitului comercial, iar excedentele din servicii și din veniturile primare au crescut. Excedentul din veniturile secundare, unde intră și transferurile personale, a scăzut. Serviciile, cu IT-ul în frunte, le-am detaliat în analiza exporturilor de servicii.

Banii diasporei acoperă aproape jumătate

În primul trimestru moldovenii de peste hotare au trimis acasă 389 de milioane de euro, cu 10,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, arată NewsMaker pe datele BNM. Raportat la deficitul de 806,2 milioane, transferurile fac 48%. Compararea e una de ordin de mărime, nu o identitate contabilă, fiindcă statistica transferurilor către persoane fizice și veniturile secundare din balanța de plăți nu se măsoară la fel.

Primele cinci țări sursă sunt Israelul (66 de milioane de euro), Italia (52,1), Germania (51,7), SUA (40,4) și Franța (30). Statele Uniunii Europene au adus circa 238 de milioane, față de 200 de milioane în primul trimestru din 2025. Rusia și restul CIS au dispărut aproape complet din tablou: de la circa 64 de milioane de euro în primul trimestru din 2023 la circa 3 milioane acum. Pentru prima jumătate a anului, Ziar.md dă 967,1 milioane de dolari, cu 25,3% mai mult, din care peste 80% au sosit în euro. Cele două creșteri, 10,4% în euro pe trimestru și 25,3% în dolari pe semestru, nu se compară între ele. Detaliul pe țări și pe canale e în analiza remitențelor.

Consecința e simplă: golul Moldovei se acoperă în bună parte cu salarii câștigate în străinătate, în cea mai mare parte în euro. Cât timp nu apare un șoc în Italia sau Germania, sistemul ține. FMI notează totuși, în comunicatul din 20 mai, că condițiile globale incerte ar putea afecta investițiile, remitențele și cererea externă.

Contul financiar și datoria externă

Contul financiar arată cealaltă jumătate a poveștii. În primul trimestru a fost o intrare netă de 641,7 milioane de euro: activele externe ale rezidenților au scăzut cu 264,2 milioane, iar datoriile față de nerezidenți au crescut cu 377,5 milioane. Cu alte cuvinte, Moldova a atras capital sau credite din afară și și-a redus plasamentele în străinătate. Scăzând din deficit intrarea de 7,2 milioane din contul de capital și intrarea din contul financiar, rămân aproximativ 157 de milioane de euro (806,2 minus 7,2 minus 641,7), pe care balanța de plăți îi trece la erori și omisiuni.

Datoria externă brută era la 31 martie de 10.520,6 milioane de euro, cu 4,1% mai mult decât la sfârșitul lui 2025, adică o creștere de circa 414 milioane într-un trimestru, după calculul meu. Reprezintă 58% din PIB, cu 1,9 puncte procentuale mai mult. Datoria publică e de 4.545,1 milioane (43,2%), cea privată de 5.975,5 milioane (56,8%). Majoritatea datoriei nu e deci a statului, ci a firmelor și a băncilor. Partea publică se vede în deficitul bugetar, pe care l-am explicat în analiza din 22 septembrie.

Tot FMI se așteaptă ca în 2026 deficitul de cont curent să urce la 22,1% din PIB. Primul trimestru, cu 20,9%, e sub acea cifră, dar nu cu mult. Deficitul nu se închide în 2026, doar se mută de pe un trimestru pe altul.

Rezerva și dobânda: ce ține leul

Perna de siguranță e rezerva BNM. La 21 august era de 5,389 miliarde de euro, în scădere cu 26,25 milioane într-o săptămână, dar peste cele 5,208 miliarde din 24 iulie, arată Forbes.ro. Importurile de mărfuri din ianuarie-iulie au însemnat în medie 834,6 milioane de euro pe lună (5.842,2 împărțit la 7). Rezerva acoperă deci circa 6,5 luni de importuri de mărfuri, la ritmul din acest an. E o acoperire confortabilă, nu o criză în așteptare. Felul în care BNM își ține rezervele l-am descris în articolul despre trecerea din dolari în euro.

Al doilea sprijin e dobânda. BNM a ridicat rata de bază cu 1,5 puncte, la 9%, în timp ce inflația anuală a ajuns la 6,96% în august, iar coridorul e de 7% la depozitele overnight și 11% la creditul overnight, după EA.md. O dobândă mare face activele în lei mai atractive și încetinește cererea de valută pentru consum. Decizia e explicată în analiza dobânzii de 9%.

Leul reacționează, dar fără panică. Cotațiile BNM de la sfârșitul acestei săptămâni, după Moldpres, sunt de 20,20 lei pentru un euro (plus 0,04 lei) și 17,77 lei pentru un dolar (plus 0,11 lei). Euro contează mai mult pentru gospodării: în euro au sosit peste 80% din remitențe, iar 65,3% din exporturi merg în Uniunea Europeană.

Ce schimbă pentru tine

Poziția mea: deficitul nu anunță o criză în 2026, dar face din leu o monedă care depinde de doi factori pe care Chișinăul nu îi controlează, salariile din străinătate și disciplina de dobândă a BNM. Nu este o prognoză de curs. Este o explicație de ce riscul de curs există.

Dacă ai un credit în euro și câștigi în lei, ai acest risc în buzunar. Ca exemplu de calcul, nu ca prognoză: o rată de 300 de euro face 6.060 de lei la 20,20. Dacă euro s-ar scumpi cu 5%, la 21,21 lei, rata ar fi de 6.363 de lei, cu 303 lei mai mult pe lună. Dacă ești în diasporă și trimiți bani acasă în euro, un leu mai slab îți dă mai mulți lei pentru fiecare euro trimis, dar scumpește și marfa importată, iar Moldova cumpără aproape trei euro de import la fiecare euro exportat.

Următoarele cifre de urmărit sunt balanța de plăți pentru trimestrul al doilea și rezerva BNM de la sfârșitul lunii septembrie. Dacă transferurile diasporei și rezerva rămân la nivelul de acum, golul se acoperă. Dacă una scade, primul semnal va fi cursul euro la Chișinău.