Turcia taie taxa la floarea-soarelui de la 20% la 12% din 1 octombrie: ce rămâne fermierului moldovean

Din 1 octombrie, un procesator turc care importă semințe de floarea-soarelui plătește 12% taxă vamă, nu 20%. Ministerul turc al Comerțului a mutat data cu aproape două luni, de la 30 noiembrie, ca să dea procesatorilor materie primă mai ieftină și să țină în frâu prețul uleiului rafinat. Motivele invocate sunt problemele din zona Mării Negre și seceta din Europa. Pentru Moldova contează mai mult decât pare: Turcia a luat 57% din volumul de semințe exportate în sezonul 2025/26.

Cât atârnă Turcia în exportul de floarea-soarelui

Sezonul trecut Moldova a vândut afară aproape 810.000 de tone de semințe, de trei ori mai mult decât acum patru ani, la un preț mediu de 11,47 lei/kg. Înmulțit, înseamnă cam 9,3 miliarde de lei. Cifra e a noastră, calculată din cele două numere publicate, nu una oficială. Turcia a cumpărat 57% din volum, adică peste 460.000 de tone.

Biroul Național de Statistică arată aceeași dependență din alt unghi. În ianuarie-iulie 2026, semințele oleaginoase au fost 14,8% din tot exportul de mărfuri, cu 21,9% mai mult decât anul trecut, iar Turcia a fost a doua destinație a țării, cu 12,1% din export, după România (28,3%). Când Ankara își schimbă taxele, se mișcă unul dintre primele produse de export ale Moldovei.

Ce pierde avantajul nostru vamal

Moldova nu plătea 20%. Din acordul de liber schimb semnat în 2014 și intrat în vigoare în 2016, semințele moldovenești intrau în Turcia cu 10%, iar altele puteau ajunge la 20%, după IPN, într-un material din iulie 2025. Nu am găsit textul deciziei turcești și nici cele două relatări din august nu spun dacă 12% se aplică tuturor țărilor de origine. Cifrele de mai jos sunt deci un exemplu, cu presupunerea că 10% pentru Moldova a rămas neschimbat.

Să luăm un lot de semințe de 100 de unități la intrarea în Turcia, înainte de taxă. Un furnizor din afara acordului plătea 120 și va plăti 112, cu 6,7% mai puțin. Un furnizor moldovean plătește 110 și acum, și după. Înainte, semințele noastre ieșeau cu 8,3% mai ieftine decât ale unui concurent fără acord (110 față de 120). De la 1 octombrie diferența e de 1,8% (110 față de 112). Cererea turcă poate crește, fiindcă importul devine mai ieftin pentru toți, dar Moldova împarte creșterea cu ucrainenii și cu ceilalți, iar avantajul de preț cu care intra în cursă aproape dispare.

Nu se poate spune din datele publicate cât din creșterea cererii ajunge la noi. Ce se vede clar e direcția: procesatorul turc primește o opțiune mai ieftină decât înainte, și nu e obligat să o ia de la Chișinău.

Fermierul: 9,20 lei/kg și depozite pline

Recolta din 2026 este estimată la circa 762.000 de tone, de pe 390.000 de hectare, cu un randament de aproximativ 1,9 tone la hectar. Prețul cu care s-a deschis achiziția este tot cel de azi: 9,20 lei/kg, față de 9,80 anul trecut. Fermierul Spiridon Digori spune: „Anul acesta prețul a pornit de la nouă lei, 9,20 lei. La ziua de azi este tot 9,20 lei.” Cooperativa lui a investit 2,7 milioane de lei într-un depozit, fiindcă, spune el, nu poți păstra floarea-soarelui fără să fii pregătit pentru un asemenea volum.

Socoteala e simplă. La 9,20 lei/kg, 762.000 de tone valorează 7,01 miliarde de lei la poarta fermei, iar un hectar cu 1,9 tone aduce 17.480 de lei. La prețul de anul trecut, 9,80, aceeași recoltă ar fi adus 7,47 miliarde, cu 457 de milioane mai mult. Fiecare zece bani în plus la kilogram înseamnă 76 de milioane de lei pentru întreaga țară și 190 de lei pe hectar. Prețul e cu 6,1% mai mic decât anul trecut, pe o recoltă bună, dar cu secetă și costuri mari, cum scrie același material.

Prețul nu e același peste tot. Pe 3 septembrie, achizițiile din nord erau la 8.800-8.900 de lei pe tonă, la Bălți în jur de 9.200, iar la Giurgiulești la 9.500-9.700, cu TVA. Între nord și port sunt 600-900 de lei pe tonă. Sursa notează presiuni de logistică: nivelul scăzut al Dunării și aglomerația în porturi. Aceeași strangulare a rutelor de export a lovit grâul, iar analiza noastră despre grâu, din 24 septembrie, arată cât se pierde între fermă și Constanța. O taxă turcească mai mică nu ajută cu nimic un camion blocat la Giurgiulești.

Uleiul: exportul s-a înmulțit, prețul din magazin nu

Moldova nu vinde doar semințe. În sezonul 2025/26 a exportat aproape 92.000 de tone de ulei de floarea-soarelui, în valoare de 2,07 miliarde de lei, după doar 19.210 tone și 437,7 milioane de lei sezonul dinainte. Volumul e de 4,8 ori mai mare. Danube Oil Company și Floarea Soarelui SA, ambele din grupul Trans Oil, au dus aproape 77% din exportul de ulei. Numai în iunie au plecat aproximativ 18.000 de tone, iar expertul agricol Yuri Riza spune că materia primă a fost în mare parte adusă din afară. Cele mai bune sezoane de la începutul deceniului au ajuns la 172.000-211.000 de tone, deci suntem încă departe de ele.

În iulie-august, când vechea recoltă s-a terminat, exportul de semințe a coborât la 9.000 de tone, cu 64% mai puțin, dar la 16,83 lei/kg, cel mai mare preț în șase ani, fiindcă jumătate din volum era sămânță decorticată.

La raft nu s-a văzut nimic dramatic. În august, uleiul vegetal a fost cu 4,1% mai scump decât în august 2025, față de o inflație de 7,0%. Carburanții au urcat cu 28%. Nu avem date care să lege prețul semințelor la fermă de cel al sticlei din magazin, deci nu promitem că taxa turcă îl schimbă. Din cifre reiese doar că uleiul a scumpit mai încet decât coșul mediu.

Ce se poate verifica în octombrie

Trei lucruri răspund la întrebarea dacă decizia de la Ankara ajută sau nu. Primul este textul deciziei turcești în vigoare de la 1 octombrie și dacă acordul cu Moldova rămâne la 10%. Al doilea este oferta de la Giurgiulești în primele două săptămâni ale lunii: dacă 9.500-9.700 de lei pe tonă se mișcă sau nu. Al treilea este comunicatul BNS cu comerțul pe august, la jumătatea lui octombrie, unde se vede dacă exportul de semințe a pornit spre Turcia.

Deocamdată nimic din ce s-a publicat nu arată că prețul de 9,20 lei/kg va urca din cauza taxei. Iar un sat cu depozit plin și un port aglomerat are nevoie mai întâi de rute, apoi de vamă.