Grâul moldovenesc: 2.900 lei/t la fermier, 4.719 la Constanța, iar 600.000 t ucrainene vin în tranzit

Pe 16 septembrie, grâul de panificație costa 234 de euro pe tonă în portul Constanța, potrivit cotațiilor DAP publicate de Agrointel. La cursul BNM de azi, 20,1669 lei pe euro, sunt 4.719 de lei. Un fermier din Moldova primea în august 2.900-3.000 de lei pe tonă, adică 144-149 de euro, arată Europa Liberă Moldova. Diferența e de 1.720-1.820 de lei pe tonă. Datele nu coincid la zi (august contra 16 septembrie), dar ordinul de mărime e limpede: între câmp și port se pierde mai mult de o treime din ce plătește piața.

Restul articolului caută unde se pierde diferența și ce schimbă în plus cele 600.000 de tone de cereale ucrainene pe care Moldova vrea să le treacă pe calea ferată.

Recolta e bună, banii nu

Prognozele citate de Europa Liberă pe 20 august erau de 1,3 milioane de tone de grâu, 1,5-1,6 milioane de porumb și 800.000-900.000 de floarea-soarelui, cu 3,8 milioane de tone de cereale în total, din care peste 2 milioane pentru export. Floarea-soarelui s-a fixat, după Radio Moldova, la circa 762.000 de tone pe 390.000 de hectare, 1,9 tone la hectar.

Vânzările au pornit bine. În iulie și august Moldova a exportat 378.200 de tone de grâu, cel mai mare volum pentru aceste luni, cu 23% peste 2025, arată Logos Press. Raportat la prognoza de 1,3 milioane, e 29% din recoltă, calculul meu. La orz, Bani.md notează 96.000 de tone, 354,4 milioane de lei, cu 32% mai mult ca anul trecut, și locul întâi între furnizorii Uniunii Europene.

Prețul de export de 3,71 lei pe kilogram e peste cel din sezoanele 2024/25 (3,53) și 2023/24 (2,59), dar Logos Press îl pune pe seama costurilor de logistică, nu a unor marje mai bune pentru exportatori. Pragul de 4.000 de lei îl dă fermierul Ștefan Vlas din Sărata Galbenă: „Le vinzi, dar le dai degeaba”. Costul unui hectar e de 12.000-15.000 de lei, potrivit aceleiași surse. La 3.000 de lei pe tonă, asta înseamnă 4-5 tone la hectar doar ca să acoperi cheltuielile; la 4.000 de lei, 3-3,75 tone. Randamentul mediu la grâu nu l-am găsit în sursele citate, deci nu pot spune câți fermieri sunt sub linie.

La floarea-soarelui prețul e de 9,20 lei pe kilogram, față de 9,80 la deschiderea sezonului trecut. Minus 6,1%. La 762.000 de tone, recolta valorează 7,0 miliarde de lei la 9,20 și ar fi valorat 7,47 miliarde la 9,80: 457 de milioane de lei mai puțin, aproape 23 de milioane de euro, dacă volumul ar fi fost același.

Trei drumuri, trei blocaje

Broker-ul Dmitri Verlan descrie în Agrobiznes.md coada de la Canalul Sulina: 40-50 de nave în ultimele săptămâni, apoi 70-80. Tranzitul durează peste 15 zile, iar pescajul e de 5,5-6,5 metri, față de 7,20 nominali, așa că navele pleacă încărcate parțial. Într-un calcul ipotetic, cu 4.000 de dolari pe zi de staționare pentru o navă, o zi de coadă costă cât 70.700 de lei (4.000 de dolari la 17,6678 lei) și nu o plătește fermierul direct, ci prin preț.

Portul Giurgiulești primește aproape tot. Bani.md arată 433.700 de tone prin nodul de acolo, din 699.300 de tone de cereale și oleaginoase exportate în iulie-august: 62%. Ocolul prin Galați sau Brăila adaugă, după Verlan, peste 10 dolari pe tonă pe uscat și circa 15 în port, adică 25 de dolari, sau 442 de lei. Un cumpărător a acceptat un preț FOB cu 8-10 dolari mai mare ca să aibă ruta mai previzibilă, iar navlul din portul ucrainean Reni poate fi cu 20-30 de dolari peste cel din Giurgiulești.

Asociația Agrocereale, citată de TVR Moldova pe 14 septembrie, vede blocaje pe toate cele trei rute. Pe apă, navlul s-a dublat. Pe șosea, o porțiune de circa 2 kilometri între Reni și Giurgiulești e înfundată. Pe calea ferată, zeci de vagoane ale CFM încărcate cu grâu stau de peste o lună în portul Reni, iar exportatorii au primit penalități de peste 31.000 de dolari, circa 548.000 de lei. Efectul se vede în cifre: în nodul Giurgiulești transportul feroviar a scăzut cu 89,2% de la iulie la august, iar la orz, prin Etulia, exporturile pe calea ferată au scăzut cu 98%, de la 24.841 la 465 de tone.

Cele 442 de lei ale ocolului prin Galați sunt un sfert din diferența de 1.770 de lei (media intervalului de mai sus). Restul nu îl împarte nicio sursă citită de mine: marjă de comerciant, calitate, decalajul de date. Cine pune tot restul pe seama intermediarilor sau tot restul pe seama logisticii nu are cifre pe masă.

Cele 600.000 de tone ucrainene

Din 10 august până la 31 decembrie, Moldova aplică o reducere de 50% la tarifele feroviare de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Ucraina își propune să exporte circa 6 milioane de tone în anul agricol 2026, iar Moldova vrea aproximativ 10% din ele, adică 600.000 de tone, scrie Agrobiznes.md. Pentru CFM, autoritățile estimează venituri de „câteva milioane de euro”.

Un calcul de control. Europa Liberă dă tariful pe 528 km: 15,30 de franci elvețieni pe tonă pentru fermierul moldovean și 20,64 pentru tranzitul ucrainean, costul întreg, înainte de reducere. La cursul BNM de 21,4701 lei pe franc, sunt 328 și 443 de lei. Jumătate din 20,64 e 10,32 franci, 222 de lei. La 600.000 de tone, asta face 6,2 milioane de franci, circa 6,6 milioane de euro, dacă tot volumul parcurge cei 528 km. Cifra se potrivește cu „câteva milioane” din comunicat.

Reversul e că, dacă reducerea se aplică integral la 20,64 de franci, grâul ucrainean plătește pe aceeași distanță mai puțin decât cel moldovenesc: 222 de lei pe tonă contra 328. Sursa nu spune suma exactă de după reducere, deci rămâne o ipoteză. Ea explică însă de ce organizațiile de fermieri au cerut garanții că marfa rămâne în tranzit și nu ajunge pe piața internă, iar Europa Liberă notează teama de o repetare a lui 2023. Premierul a promis prioritate pentru producătorii moldoveni, dar textul nu descrie nicio măsură de control.

Mai e o îndoială, din partea unui om care a condus CFM. Oleg Tofilat, fost director al CFM, spune, în același ziar, că „puțin tranzit va trece prin Moldova” și că speră să greșească. Oficialii citați acolo descriu acordul ca avantajos pentru ambele părți, dar infrastructura ca fiind într-o stare tehnică critică. Vagoanele blocate la Reni arată, între timp, că aceeași rețea are deja probleme cu marfa moldovenească.

Ce înseamnă pentru un fermier, pentru o familie, pentru buget

Pentru fermier, o tonă nevândută costă bani de păstrare și de dobândă. Rata de bază a BNM e 9,00% din 17 septembrie, iar creditul pentru sezonul următor se scumpește exact când grâul stă în depozit. Gospodăria Digori, din reportajul Radio Moldova, a investit 2,7 milioane de lei într-un depozit și 70.000 de euro într-o uscătorie, cu 40% compensat de AIPA, și și-a amânat vânzările de grâu din cauza blocajelor din port. Cine are depozit propriu poate aștepta. Cine trebuie să achite datorii vinde din câmp.

Pentru cine cumpără pâine sau făină, un grâu ieftin la poarta fermei nu ajunge automat pe raft. Făina importată costă 7,69 lei pe kilogram, față de 3,71 lei cât încasează Moldova pe grâul exportat, cum am arătat în articolul despre făină. Pentru diaspora, dacă familia de acasă lucrează pământ, contează raportul de mai sus: un hectar costă 12.000-15.000 de lei, iar grâul se vinde cu 2.900-3.000 pe tonă. Pentru țară, exportul agricol e una dintre puținele linii care cresc într-o balanță comercială unde deficitul urcă deja.

Ce se decide până la 31 decembrie

Bani.md anunța pentru 15 septembrie o discuție cu Comisia Europeană despre încărcarea navelor la ancoră, care ar adăuga 20.000-50.000 de tone pe rotație, și pentru 16 septembrie o vizită la Giurgiulești. O decizie publicată nu am găsit. Restul e de urmărit în ordine:

1. Coada de la Sulina: dacă rămâne la 70-80 de nave, navlul rămâne dublat și ocolul prin Galați rămâne o alegere reală.
2. Vagoanele de la Reni și cifrele feroviare din septembrie: primele arată dacă tranzitul ucrainean poate merge fără să sufoce marfa moldovenească.
3. Porumbul și floarea-soarelui, 1,5-1,6 milioane, respectiv circa 762.000 de tone, care intră acum peste stocul de grâu, orz și rapiță.
4. 31 decembrie: reducerea de 50% expiră. Dacă e prelungită, Ucraina va cere mai mult, iar fermierii, garanții.

Pragul de urmărit pe piață e simplu: grâul la 4.000 de lei pe tonă, unde fermierul din reportaj spune că iese pe profit, față de 4.719 la Constanța. Cât din diferența de 1.770 de lei rămâne în satul de unde pleacă marfa se va vedea în prețurile de la poarta fermei din octombrie.