Analize

Apărarea Moldovei costă aproape 2 miliarde de lei, de la sub 900 de milioane în 2022: ce schimbă în buget

Bugetul apărării a trecut de două ori peste nivelul din 2022 și ținta este 1% din PIB în 2034. Cu deficitul la 5,95% din PIB, socoteala se face între pensii, salarii și taxe.

de Roman Onta4 min de citit
Un militar al Armatei Naționale a Moldovei ține un proiectil de artilerie lângă un obuzier, între militari americani, pe un poligon cu pini
Foto: U.S. Army / Wikimedia Commons, Public domain

Cheltuielile Moldovei pentru apărare au trecut de la sub 900 de milioane de lei în 2022 la aproape 2 miliarde în 2026, a spus pe 8 octombrie președintele Parlamentului, Igor Grosu, la Moldova Security Forum, potrivit Logos Press. Banii vin din același buget care are un deficit de 5,95% din PIB. Întrebarea pentru cel care plătește taxe în Moldova nu este dacă apărarea trebuie finanțată, ci din ce se scoate suma următoare.

Ce spun cifrele oficiale

Grosu a spus, citat de aceeași sursă, că apărarea „nu mai este tratată ca o problemă secundară”. Tot el a dat bilanțul incidentelor: 88 de încălcări ale spațiului aerian din 2022, rachete, drone și fragmente, dintre care 50 doar în 2026. Cheltuielile recente se situează între 0,4% și 0,5% din PIB, iar Strategia militară 2025-2035 fixează ținta de 1% din PIB până în 2034.

Planul aprobat de Guvern în octombrie 2025 arăta o linie aproape dreaptă, conform Logos Press: 1.740,4 milioane de lei în 2025 (0,5% din PIB), 1.740,7 milioane în 2026 (0,4%) și 1.740,9 milioane în 2027 (0,4%). Pragul a fost fixat la cel puțin 0,95% din PIB din 2029 și la 1% în 2034. Cele aproape 2 miliarde invocate acum sunt cu circa 260 de milioane peste linia din plan. Sursele publice nu spun de unde vine diferența, așa că nu o interpretăm.

IndicatorValoare
Apărare 2022sub 900 mil. lei
Apărare 2026 (Grosu)aproape 2 mld. lei
Apărare 2026 în planul din 20251.740,7 mil. lei
Ținta din 20341% din PIB

Cât înseamnă 1% din PIB în lei

Rectificarea din septembrie a fixat deficitul la 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB. Din raportul acesta se deduce un PIB de circa 387,7 miliarde de lei (23,07 împărțit la 0,0595). Este calculul nostru, nu o cifră publicată de Guvern.

Pe baza lui, 1% din PIB înseamnă circa 3,88 miliarde de lei. La cursul BNM din 8 octombrie, 20,0228 lei pentru un euro, asta face circa 194 de milioane de euro pe an. Cele aproape 2 miliarde de azi sunt 0,52% din același PIB (2 împărțit la 387,7) și circa 100 de milioane de euro.

Diferența până la țintă este de circa 1,88 miliarde de lei pe an, adică 94 de milioane de euro. Rămâne un calcul la PIB-ul de azi: până în 2034 PIB-ul nominal va fi mai mare, deci și 1% va fi mai mult de 3,88 miliarde. Cifra de mai sus este un minim.

Cu ce se compară în buget

La rectificare, Guvernul a adăugat 1,6 miliarde de lei transferuri către asigurările sociale și 560 de milioane de lei plăți unice pentru bugetari. Comunicatul nu menționează nicio alocare pentru apărare. Suma care lipsește până la 1% din PIB, 1,88 miliarde, este puțin peste transferul suplimentar către asigurările sociale din septembrie.

Comparația nu spune că banii s-ar muta de la pensii la armată. Spune cât de grea este o sumă de această mărime într-un buget care are deja de acoperit o gaură de 23 de miliarde și un obiectiv declarat de a o coborî la 3% din PIB în bugetele următoare, după cum a spus premierul Tofan în comunicatul Guvernului.

Unde nu sunt de acord sursele

Data ținței diferă. Strategia militară 2025-2035 cere 1% din PIB până în 2034, iar 0,95% din 2029. Capital.ro a scris pe 3 august 2026 despre o strategie de apărare depusă la Guvern care urmărește 1% din PIB până în 2030. Nu am găsit un text oficial care să clarifice dacă sunt două documente sau o confuzie, așa că folosim 2034, data din planul aprobat și repetată de Grosu.

Aceeași strategie, spune Capital.ro, vorbește despre reabilitarea bazelor militare, un sistem de apărare antiaeriană, echipamente compatibile cu cele ale partenerilor și reconstrucția bazei de la Băcioi. Cea mai importantă amenințare, în textul citat, este războiul din Ucraina și extinderea lui în apropierea granițelor.

Ce schimbă pentru un cititor din Moldova

  • Nu există, în sursele citate, o creștere de taxă legată de apărare. Presiunea apare indirect: orice leu în plus pentru apărare trebuie acoperit prin venituri, prin tăieri în altă parte sau prin datorie.
  • Datoria costă. Cine acoperă deficitul și cu ce dobândă am explicat într-o analiză anterioară: deficitul de 23 de miliarde și cine îl acoperă.
  • Pentru cine ține economii în lei sau are un credit la bancă, deficitul mare și dobânda de bază a BNM, 9% de la 17 septembrie, rămân cele două cifre de urmărit, nu titlul despre armată.
  • Pentru diaspora, țara în care trimiți banii cheltuiește mai mult pe securitate. Efectul pe leu nu poate fi măsurat din datele de azi.

Ce urmărim în următoarele luni

Primul test este proiectul bugetului pe 2027: dacă linia pentru apărare rămâne la nivelul de 1.740,9 milioane de lei din plan sau se apropie de cele aproape 2 miliarde invocate acum. Al doilea este calendarul: de la 0,4-0,5% din PIB azi la 0,95% în 2029 înseamnă să se dubleze ponderea în trei ani, cu un deficit care trebuie în același timp să scadă. Cele două ținte nu încap ușor în același buget, iar anul 2027 va arăta care cedează prima.

Mai citește