Curtea Constituțională anulează pragul de 51 de voturi pentru membrii străini ai comisiilor vetting
Hotărârea nr. 12 din 15 octombrie declară neconstituțională regula votată pe 5 martie. Numirile deja făcute rămân, iar următoarele cer din nou 61 de voturi în Parlament.

Curtea Constituțională a declarat, pe 15 octombrie, neconstituțională regula prin care Parlamentul putea numi cu majoritatea deputaților aleși membrii străini ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Hotărârea nr. 12/2026 este definitivă, intră în vigoare la data adoptării și nu poate fi atacată.
Ce a hotărât Curtea
Curtea, în componența Domnica Manole (președinte), Sergiu Litvinenco, Viorica Puica, Nicolae Roșca și Liuba Șova, a admis sesizarea deputaților Ion Chicu, Alexandr Berlinschii, Adrian Lebedinskii, Alexandru Verșinin și Diana Caraman. Ea a declarat neconstituționale articolul 6 alineatul (51) din Legea nr. 65/2023 și din Legea nr. 252/2023, introduse prin articolele III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026.
Textul prevedea o ieșire din impas. Dacă membrii propuși de partenerii de dezvoltare nu strângeau cele trei cincimi din deputații aleși, comisia juridică îi relua pe aceiași candidați în aceeași sesiune, iar plenul îi putea numi cu votul majorității deputaților aleși. Potrivit NewsMaker, pragul scăzuse astfel de la 61 la 51 de voturi, iar Herman von Hebel și Bernard Lavigne au fost aleși pe 5 martie cu 53 de voturi.
Motivul este procedural, nu de conținut
Curtea nu s-a pronunțat asupra ideii unui mecanism anti-blocaj. A constatat că legea inițială, votată în prima lectură pe 19 februarie, privea protecția judecătorilor și procurorilor împotriva amenințărilor și violenței. Amendamentul din 4 martie, despre numirea membrilor străini, a fost votat într-o singură lectură, deși legile organice se adoptă după cel puțin două lecturi, cerință din articolul 74 alineatul (1) al Constituției. Curtea a reținut că între cele două subiecte nu există „o legătură indispensabilă" și a considerat inutil să analizeze criticile de fond.
Comisia de la Veneția și Direcția generală pentru drepturile omului a Consiliului Europei, consultate de Președintele Parlamentului pe 11 martie, au scris în opinia lor comună din 16 iunie că legătura este vagă, potrivit hotărârii. Parlamentul și Guvernul au susținut în fața Curții că amendamentul garanta continuitatea evaluării și că ține de autonomia parlamentară.
Ce rămâne și ce se schimbă
Hotărârea produce efecte doar pentru viitor. Curtea scrie că soluția „nu afectează actele emise pe baza normelor contestate", deci numirile din martie rămân valabile. Pentru orice membru străin numit de acum încolo se aplică din nou pragul de trei cincimi, adică 61 de voturi.
Reacțiile s-au despărțit după tabere, în relatarea NewsMaker. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a spus că hotărârea „nu afectează mandatele membrilor și nici funcționarea Comisiei". Fracțiunea Democrația Acasă cere Parlamentului să reexamineze numirile și un aviz juridic în cinci zile lucrătoare. Alexandru Berlinschii (Partidul Nostru) cere demisia lui von Hebel. Comisia vetting a anunțat că își continuă activitatea.
Hotărârea nu schimbă o taxă, un curs sau o alocare bugetară. Pentru un cititor care urmărește banii, contează ca o regulă de procedură: reforma justiției, în care evaluarea externă este una dintre piesele publice, nu poate fi modificată printr-un amendament strecurat într-o lege despre altceva. În sursele deschise astăzi nu am găsit un efect declarat asupra fondurilor europene; dacă apare unul, îl vom scrie.
Surse
- Curtea Constituțională a Republicii Moldova, Hotărârea nr. 12 din 15 octombrie 2026 (sesizarea nr. 42a/2026)
- NewsMaker, Modificările PAS care au permis numirea lui von Hebel în Comisia vetting, declarate neconstituționale
- NewsMaker, Democrația Acasă cere reexaminarea numirii lui von Hebel în Comisia vetting



