Deficit de 3% din PIB în 2027: Moldova trebuie să găsească 11,4 miliarde de lei, jumătate din golul de azi

Bugetul Moldovei pe 2026 are un deficit de 23,07 miliarde de lei, adică 5,95% din PIB. Pentru 2027, premierul Tofan spune că ținta este 3% din PIB, un nivel „acceptabil”, și adaugă că va fi „o mare provocare”, potrivit Infomarket. Fraza sună simplu. În lei, nu este.

Calculul: 11,4 miliarde de lei

Rectificarea din septembrie duce veniturile la 80,27 miliarde de lei, cheltuielile la 103,35 miliarde și deficitul la 23,07 miliarde, 5,95% din PIB, arată comunicatul Guvernului. Din aceste două cifre iese PIB-ul implicit: 23,07 împărțit la 0,0595 dă circa 388 de miliarde de lei. Este calculul nostru, nu o cifră oficială. Semestrul I confirmă ordinul de mărime: deficitul de 7,8 miliarde de lei era 2,00% din PIB, ceea ce dă 390 de miliarde.

Pe un PIB de 388 de miliarde, 3% înseamnă 11,6 miliarde de lei. Distanța de la 23,07 este de 11,4 miliarde, adică jumătate din deficitul de azi. La cursul BNM de 20,1512 lei pentru un euro, afișat de banca centrală, sunt circa 568 de milioane de euro. Dacă PIB-ul crește în 2027, 3% înseamnă o sumă puțin mai mare în lei și golul se micșorează cu tot atât. Diferența nu schimbă ordinul de mărime.

Ce nu ajunge: măsurile de anul acesta

Rectificarea a adăugat 560 de milioane de lei pentru plățile unice ale bugetarilor și 550 de milioane pentru transferurile de compensare la energie. Dacă ambele ar dispărea în 2027, deficitul de 2026 ar scădea la circa 21,96 miliarde, 5,66% din PIB. Rămân 10,3 miliarde de lei de găsit. Adică plățile unice și compensațiile luate împreună acoperă cam a zecea parte din drum.

Și presiunea merge în sens invers. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că bugetul optim al compensațiilor pentru iarnă ar fi de 3 până la 3,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde acum, iar guvernul caută granturi de la parteneri, conform Moldpres. O jumătate de miliard în plus înseamnă 0,13% din PIB, adică circa 4% din drumul până la ținta de 3%. Infomarket amintește și de cererile agriculturii, ale infrastructurii rurale și ale salariaților. Am scris despre calculul compensațiilor într-o analiză separată.

Trei scenarii pe hârtie

Exemple, nu prognoze. Toate pornesc de la cifrele rectificării și de la același PIB de 388 de miliarde.

1. Cheltuieli înghețate nominal la 103,35 miliarde. Cu o inflație de 6,96%, cifra din pagina BNM, asta înseamnă o tăiere reală de circa 6,5% (1 minus 1 împărțit la 1,0696). Salarii, pensii și investiții ar trebui să încapă în aceeași sumă cu prețuri mai mari.
2. Veniturile cresc cu 11,6%, cât a crescut încasarea Fiscului în 2026. Ritmul e luat din raportul SFS și se referă la bugetul public național, nu la veniturile din rectificare, deci exemplul e generos. Veniturile ar ajunge la 89,6 miliarde. Cu cheltuielile înghețate, deficitul ar fi de 13,8 miliarde, 3,55% din PIB. Tot ar lipsi 2,1 miliarde până la 3%.
3. Granturile revin. Rectificarea le-a tăiat din prognoză cu 837 de milioane de lei. Dacă aceștia se întorc în 2027, ei singuri acoperă vreo 7% din golul de 11,4 miliarde.

Concluzia calculului: nici înghețarea cheltuielilor, nici creșterea veniturilor, luate separat, nu ajung. Ținta cere ambele, plus granturi care să nu mai scadă.

Ce schimbă pentru cineva din Moldova

Pentru un salariat sau pensionar: dacă statul îngheață cheltuielile nominal, majorările de salarii și pensii din 2027 vin din altă parte sau nu vin. Cu inflația la 6,96%, o creștere sub acest nivel înseamnă putere de cumpărare mai mică.

Pentru cine are sau vrea un credit în lei: pe primele șase luni, 5,1 miliarde de lei din deficit au fost acoperite prin titluri de stat vândute pe piața internă. Cu cât statul împrumută mai mult în lei, cu atât concurează cu băncile pentru aceiași bani, iar rata de bază a BNM este deja de 9,00%. Un deficit mai mic ar ușura această presiune.

Pentru diaspora: banii trimiși acasă intră în consum și în TVA, iar TVA a adus 600 de milioane de lei în plus la rectificare. Ținta de 3% nu cere nimic direct de la cine trimite bani, dar taxele din consum, inclusiv TVA, sunt una dintre sursele pe care statul le poate număra.

Ce urmărim

Proiectul legii bugetului pe 2027 urmează să intre în discuție curând, spune Infomarket, cu aprobarea înainte de sfârșitul anului. Două cifre vor arăta dacă ținta e serioasă: totalul cheltuielilor comparat cu 103,35 miliarde și veniturile din granturi. Dacă deficitul propus depășește 3%, aflăm din primul tabel al proiectului.