Moldova cere la Bruxelles drumuri și cale ferată către UE: din 288 de acte europene, 121 sunt deja preluate
La Connecting Europe Days, Bolea a cerut legătura cu autostrada A8, un pod nou la Ungheni și cale ferată europeană până la Chișinău. Ce e plătit deja și ce lipsește.
Din 288 de acte europene de transport pe care Republica Moldova trebuie să le preia, 121 sunt deja în legislația națională și 129 se află în lucru. Cifrele le-a dat vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii, la conferința Connecting Europe Days de la Bruxelles, pe 30 septembrie, conform Moldpres.
Ce a cerut Chișinăul
Lista de priorități are două părți. Pe șosea: legătura cu autostrada A8 din România și un pod nou la Ungheni. Pe calea ferată: reabilitarea și electrificarea coridoarelor principale, plus o linie cu ecartament european între Ungheni și Chișinău, cu prelungire planificată spre Odesa.
Bolea a spus, citat de Moldpres: „Nu putem aștepta finalizarea procesului de aderare pentru a începe să construim infrastructura care ne leagă de Uniunea Europeană.” Textul sursei nu dă însă bugete și nici termene de finalizare, așa că nu putem spune aici cât costă lista sau când ar fi gata.
Câte acte mai lipsesc
Din cele 288 de acte, 121 sunt preluate și 129 sunt în pregătire. Diferența, calculată de noi, este de 38 de acte despre care sursa nu spune nimic: nici că au început, nici că au fost amânate. Pregătit nu înseamnă adoptat, deci ritmul real al alinierii se va vedea abia când cele 129 ajung în Parlament.
Banii care există deja
Lista de la Bruxelles nu pornește de la zero. Cu două săptămâni în urmă, pe 16 septembrie, BERD a anunțat un împrumut suveran de 344 de milioane de euro, plus un grant al UE de 13,8 milioane, pentru circa 134 de kilometri din drumurile R7 și M3. R7 leagă nordul țării de România și duce traficul dintre Ucraina și Moldova. M3 leagă Chișinăul de portul Giurgiulești de pe Dunăre. Ambele fac parte din rețeaua transeuropeană TEN-T și din „culoarele de solidaritate” ale UE, iar BERD le așază sub Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro.
La cursul oficial BNM de 20,1512 lei pentru un euro, afișat pe site-ul băncii centrale, cei 344 de milioane înseamnă circa 6,93 miliarde de lei. Calculul e al nostru. Un împrumut se rambursează, deci o parte din lista de la Bruxelles se va vedea în datoria statului, nu doar în asfalt. Cum s-a întâmplat cu acordul BERD, am explicat în articolul despre împrumut.
Pentru calea ferată, banii interni sunt mai mici: programul național 2026-2030 prevede 300 de milioane de lei pentru 2026, cum am scris în articolul despre programul feroviar. O linie nouă electrificată, cu ecartament european, ar avea nevoie de finanțare externă, iar Moldpres nu spune de unde ar veni.
Ce înseamnă pentru un cititor din Moldova
- Dacă exporți sau importi marfă, drumurile R7 și M3 contează cel mai repede, pentru că sunt cele care duc spre Giurgiulești și spre România.
- Dacă lucrezi în afară și te întorci cu trenul, o linie europeană până la Chișinău ar scurta drumul doar după ce se construiește. Nicio sursă de azi nu dă o dată.
- Dacă ești contribuabil, împrumuturile pentru drumuri se plătesc din buget, în lei, iar dobânda depinde de cât de repede scade deficitul.
Ce merită urmărit în octombrie: dacă cele 129 de acte în pregătire apar în Parlament și dacă lista primește o valoare în euro. Fără cifră, este încă o intenție, nu un proiect finanțat.
