Prognoza din august a rezistat două luni: inflația de 8,6% a depășit deja finalul de an estimat la 8,2%

Pe 17 august, Ministerul Dezvoltării Economice a tăiat prognoza de creștere a Republicii Moldova pentru 2026 de la 2,2% la 1,8% și a scris pe hârtie o inflație medie de 7,3% pentru acest an, cu o accelerare până la 8,2% spre decembrie, potrivit Infomarket și Logos Press. Au trecut mai puțin de două luni. Inflația anuală din septembrie este deja 8,6%.

Merită să întoarcem prognoza pe față: ce din ea ține, ce nu mai ține și ce înseamnă diferența pentru cineva care are salariu, credit sau economii în lei moldovenești.

Ce a scris ministerul în august

Cifrele de bază, din sinteza Infomarket:

Construcțiile stagnează în prognoză, iar agricultura crește cu aproximativ 7%. Cauzele invocate de minister sunt condițiile externe mai slabe, conflictul din Orientul Mijlociu și energia mai scumpă.

Inflația: primul indicator care a ieșit din cadru

Biroul Național de Statistică arată, în raportul pe septembrie, o inflație anuală de 8,6%, o creștere lunară de 1,7% și 6,6% față de decembrie 2025. Serviciile s-au scumpit cu 12,6% într-un an, produsele nealimentare cu 9,0%, alimentele cu 5,1%.

Motorul lunii a fost gazul. Serviciul de furnizare a gazelor naturale a crescut cu 40,8% într-o lună și a adus singur circa 1,1 puncte procentuale la inflația lunară. În 12 luni, combustibilii sunt cu 34,5% mai scumpi, motorina cu 76,4%, benzina cu 42,3%.

Comparația cu prognoza e simplă. Ministerul vedea 8,2% abia la sfârșitul anului. Septembrie a ajuns la 8,6%, cu trei luni înainte. Media anuală de 7,3% nu e încă ruptă, pentru că primele luni au avut inflație mai mică (cumulat, 6,6% în nouă luni), dar pentru ea trebuie ca ultimele trei luni să nu urce mult peste nivelul actual. Cu tariful la gaz deja în prețuri, iar BNM anunțând chiar în 17 septembrie o revizuire în sus a prognozei pentru trimestrul patru și prima jumătate a lui 2027, riscul este de partea unei medii peste 7,3%.

Cursul: euro aproape de prognoză, dolarul cu 2,7% peste

La 17 august, BNM stabilea euro la 19,9719 lei și dolarul la 17,2842 lei. Pe 23 octombrie, euro era la 20,1989 și dolarul la 18,0106. Euro a urcat cu 1,1% în două luni, dolarul cu 4,2%.

Față de media prognozată pentru tot anul, euro stă cu 0,9% peste 20,01, iar dolarul cu 2,7% peste 17,54 (calculele sunt ale Onta Finance Moldova, pe cursurile oficiale). Euro este aproape de traseul ministerului. Dolarul, nu. Asta contează pentru cine plătește în dolari importuri de combustibil sau echipamente și pentru cine primește bani din SUA: leul a pierdut față de dolar mai mult decât spunea prognoza, într-un moment în care combustibilii sunt cel mai greu element din inflație.

Ce se întâmplă cu creșterea: drumul pierdut până în 2029

Prognoza de primăvară dădea 2,2% pentru 2026, apoi 3,6%, 4,0% și 4,2% pentru 2027 până în 2029, iar cea din august dă 1,8%, 2,8%, 3,2% și 3,4%, potrivit Logos Press. Fiecare tăietură pare mică. Împreună, nu sunt.

Puse una peste alta, creșterile din prima versiune dau o economie cu 14,7% mai mare în 2029 decât în 2025. Cele noi dau 11,7%. Diferența este de circa 2,7% din producția anului 2029 (calculul Onta Finance Moldova, pe produsul real). La scara PIB-ului de azi, de 388 de miliarde de lei, 2,7% înseamnă aproape 10,7 miliarde de lei pe an.

Un alt detaliu: consumul privat crește doar 1,6% în 2026, cel mai slab ritm din tabel. Ministerul leagă încetinirea de efortul BNM de a tempera cererea internă. Cu baza la 9,00% (decizia din septembrie) și următoarea ședință pe 5 noiembrie, nimic din datele de mai sus nu arată că BNM ar avea motiv să slăbească.

Salariul: 17.000 de lei pe hârtie, mai puțin în coș

Logos Press citează ministerul cu un salariu mediu de 17.000 de lei, iar economistul Vladimir Golovatiuc estimează salariul real pe 2026 la 15.800 de lei, față de 16.100 așteptați înainte. Un exemplu cu cifre rotunde: dacă un coș care costa 17.000 de lei în septembrie 2025 a crescut cu 8,6%, azi costă 18.462 de lei. Cine nu a primit o mărire de cel puțin 8,6% în ultimul an trăiește, la același venit, cu mai puțin. Analiza noastră pe salariile din trimestrul doi arată cine se află de partea aceea.

Ce rămâne de urmărit

• 5 noiembrie: ședința BNM. Cu inflația la 8,6% și prognoza băncii centrale revizuită în sus pentru trimestrul patru, o decizie de relaxare ar contrazice propriile cuvinte din 17 septembrie.
• Rapoartele pe octombrie și noiembrie ale Biroului de Statistică: arată dacă gazul a fost un salt unic sau a început o altă rundă.
• Rectificarea de prognoză: dacă ministerul își revizuiește iar cifrele, prima casetă care se mută este media de inflație.

Pentru cititorul de aici, concluzia practică e una singură: prognoza din august e deja depășită la inflație și neverificabilă la creștere până la datele pe trimestrul trei. Un buget de familie sau o ofertă de salariu făcute pe 7,3% sunt făcute pe o cifră care nu mai e în vigoare.