Gazul vândut sub cost în 2023 a costat Energocom 315,5 milioane de lei, cât 18,5 milioane m³ la prețul de azi

În 2021 Energocom a câștigat 353.900 de lei din vânzările de gaz la prețuri nereglementate. În 2022 a câștigat 100,7 milioane. În 2023 a pierdut 315,5 milioane, pentru că prețurile de vânzare au stat sub costul real, a constatat Curtea de Conturi într-un audit pe anii 2021-2023, raportat de Telegraph.md. Diferența dintre 2022 și 2023 este de 416,2 milioane de lei într-un singur an (calculul Onta Finance Moldova). Raportul a ajuns la comisia parlamentară de control al finanțelor publice, care l-a examinat pe 19 noiembrie 2025, după Ziar.md.

Revenim la audit acum pentru că gazul s-a scumpit din nou: costul de achiziție din tariful ANRE pentru octombrie-decembrie este cu 40% mai mare decât cel din prețurile de până atunci. Auditul arată ce s-a întâmplat ultima dată când statul a cumpărat și a vândut gaz într-o iarnă scumpă, iar cifrele lui se pot pune lângă prețul de azi.

Ce spune auditul, pe puncte

Raportul are patru constatări, toate din sursele deschise de noi. Prima: achizițiile de gaz în starea de urgență au respectat cerințele Comisiei pentru Situații Excepționale, ale BERD și ale cadrului de reglementare, dar Energocom nu a asigurat integritatea tuturor dosarelor de achiziții, scrie IPN. A doua: pierderea de 315,5 milioane din 2023. A treia: stocul de securitate la gaze, evaluat la circa 541,4 milioane de lei, are un risc ridicat de nerecuperare a costurilor, în parte din cauza litigiilor în curs, iar după încheierea stării de urgență este administrat fără un cadru de reglementare clar. A patra: creanțele cedate de Termoelectrica, de circa 1,33 miliarde de lei, nu au fost evaluate corect și au fost încasate cu întârziere, notează Radio Chișinău. Întârzierea vine din semnarea târzie a graficului de rambursare.

Ultimele trei rânduri nu se adună. Pierderea din 2023 este realizată, stocul este un risc, iar creanța este o sumă de încasat cu întârziere. Pe rezultatul nereglementat al celor trei ani, suma este totuși clară: 0,35 plus 100,7 minus 315,5 dă minus 214,4 milioane de lei, adică 10,7 milioane de euro la cursul de azi (calculul nostru).

Explicația Energocom și a ministrului

Un membru al consiliului Energocom, Alexandru Slusari, a explicat decizia din 2023 în fața comisiei, după Jurnal TV. În criza energetică compania cumpărase gaz în exces, la prețuri de circa 1.000 de dolari la o mie de metri cubi. Ca să nu rămână cu stocul nevândut, Moldovagaz a fost obligată să cumpere la prețuri mai mici decât ofertele Gazprom. El spune că astfel s-a evitat un prejudiciu pentru companie și posibilul ei faliment, cu menținerea independenței energetice. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a pus constatările în contextul unei crize fără precedent și a spus că Energocom a învățat pe parcurs, cu consultanți din UE. A recunoscut că apar erori. Auditul însuși nu califică alegerea, doar constată că prețurile de vânzare au fost sub cost.

Comisia a cerut aplicarea recomandărilor: reglementarea procedurilor interne, digitalizarea contabilității și monitorizarea strictă a creditorilor și filialelor. Curtea de Conturi a recomandat regulamentarea dosarelor de achiziții, un sistem informatic integrat și standarde internaționale pentru evaluarea stocului de gaz.

Cât înseamnă în bani, la prețurile de azi

Costul de achiziție al gazului din tariful ANRE pentru octombrie-decembrie este de 17.050 de lei la 1.000 m³, față de 12.150 de lei în prețurile de până atunci, un plus de 40,3%. Cu 17,05 lei pe metru cub, 315,5 milioane de lei cumpără 18,5 milioane m³ de gaz, iar 541,4 milioane cumpără 31,8 milioane m³. Sunt calcule de scară, nu volumele reale ale auditului, care nu sunt în sursele noastre.

Prețul din 2023 ajută la comparație: 1.000 de dolari la o mie de metri cubi înseamnă 1 dolar pe metru cub. Cursul oficial BNM din 15 octombrie este de 17,9239 lei pentru un dolar, deci 17,92 lei. Costul de achiziție din tariful de azi, 17,05 lei, este 95% din prețul crizei, la cursul de azi.

Raportat la bugetul de stat, deficitul rectificat pe 2026 este de 23 de miliarde de lei, circa 5,95% din PIB. Pierderea de 315,5 milioane este 1,4% din el, stocul cu risc de 541,4 milioane este 2,3%, iar creanța de 1,33 miliarde este 5,8%. În euro, cele trei sume sunt de 15,7, 26,9 și 66,2 milioane. Pentru o iarnă în care Guvernul caută 3 miliarde de lei pentru compensații, în loc de 2,5 miliarde, cum am calculat aici, cei 541,4 milioane ar acoperi, la media de 3.798 de lei din iarna trecută pe gospodărie, circa 142.500 de gospodării. Pierderea din 2023 ar acoperi circa 83.000. Compensațiile și Energocom sunt bugete diferite, deci nu spunem că banii se pot muta de la unul la altul, ci cât de mare este suma.

De ce o vânzare sub cost se scrie în sute de milioane

Auditul, în sursele pe care le avem, nu dă volumele vândute în 2023 și nici prețul pe metru cub la vânzare. Fără ele nu putem spune cât a fost pierderea pe unitate. Putem arăta ce ar însemna ipotezele. Dacă Energocom ar fi vândut cu 1 leu pe metru cub sub cost, 315,5 milioane de lei ar corespunde unui volum de 315,5 milioane m³. La 2 lei sub cost, volumul ar fi 157,8 milioane m³, iar la 3 lei, 105,2 milioane m³. Aceste trei cifre sunt un exercițiu aritmetic, nu o estimare a auditului. Ele arată că o pierdere de acest ordin cere fie volume foarte mari, fie un decalaj mare între cost și preț, iar auditul nu spune care a fost cazul.

Cadrul explică de ce întrebarea contează. În 2022 compania a avut profit pe prețul nereglementat, iar în 2023 acea vânzare a devenit pierdere, deși rezultatul pe energie electrică a rămas pozitiv: 81,5 milioane de lei profit cumulat în 2021-2023, din care 57,8 milioane în 2023, după Telegraph.md. Profitul din curent nu a acoperit pierderea din gaz: 57,8 milioane este 18,3% din 315,5 milioane (calculul nostru).

Cronologia, din sursele deschise

• 2021-2023: perioada auditată de Curtea de Conturi.
• 2023: pierderea de 315,5 milioane de lei din vânzări de gaz la preț nereglementat.
• 19 noiembrie 2025: comisia parlamentară de control al finanțelor publice examinează raportul.
• 28 septembrie 2026: ANRE aprobă tarifele, cu un cost de achiziție de 17.050 de lei la 1.000 m³ pentru octombrie-decembrie.

Unde se află cazul acum

Auditul vizează 2021-2023 și a fost examinat în comisie pe 19 noiembrie 2025. Nu am găsit în sursele deschise de noi o actualizare publică: dacă litigiile din jurul stocului de securitate s-au încheiat, dacă Termoelectrica a plătit creanța de 1,33 miliarde sau dacă stocul are acum un regulament. Nici auditul, nici sursele secundare nu vorbesc de o persoană acuzată de procurori; sunt constatări de conformitate și de risc, nu o cauză penală. Lipsa de răspuns pe aceste trei puncte este chiar lucrul de urmărit.

Pentru cititor, concluzia practică este simplă. Tariful reglementat al gazului intră în factură cu un cost de achiziție de 17,05 lei, iar ce pierde sau câștigă o companie de stat din vânzarea la prețuri libere nu apare pe factură, ci în rezultatul statului acționar. Regula este aceeași în orice an: dacă prețul de vânzare nu acoperă costul, cineva plătește diferența, iar la o companie de stat acel cineva este, în ultimă instanță, statul acționar. În analiza întreprinderilor de stat am pus aceleași 541,4 milioane și 1,33 miliarde lângă profitul cumulat al Energocom din 2019-2025, de 1,281 miliarde.