Patru firme de stat: 4,2 miliarde profit în șapte ani, iar CFM a pierdut 798 de milioane. Cine plătește?

Din 515 întreprinderi de stat active, patru au făcut împreună 4,2 miliarde de lei profit net în șapte ani, iar alte patru au pierdut 1,16 miliarde. Cifrele vin dintr-un proiect de hotărâre privind raportul comisiei parlamentare de anchetă, citat de Logos Press. Perioada analizată este 2019-2025. Numărul de 515 active, din 1.359 înregistrate din 1991, vine de la aceeași comisie.

Cine a câștigat și cine a pierdut

Profitul net cumulat: Energocom 1,281 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău 1,278 miliarde, Loteria Națională 996 de milioane, Moldtelecom 648 de milioane. Pierderile: Calea Ferată din Moldova 798 de milioane, CET-Nord 140, Aeroportul Mărculești 123, Arena Națională 94.

Coloana „pe an” este calculul nostru: suma cumulată împărțită la șapte ani, o medie, nu cifrele reale ale fiecărui an. Raportul nu publică seria pe ani, în ce am citit.

Profitul vine din sectoare fără alternativă

Raportul observă că cele mai profitabile firme lucrează în sectoare monopoliste sau avantajate strategic: energie, transport aerian, loterii, telecomunicații. E o observație a comisiei, nu o dovadă că prețurile lor sunt prea mari, și nu am văzut o comparație cu tarifele altor țări. Dar spune ceva despre structura sistemului: banii pe care statul îi câștigă prin firmele lui vin în mare parte din locuri unde clientul alege puțin. Dacă prețurile lor sunt sau nu prea mari, raportul nu spune, dar profitul iese oricum din buzunarul clienților: pasagerii aeroportului, cumpărătorii de curent importat, abonații.

Printre pierderi se află aceeași logică în oglindă. Calea Ferată pierde 798 de milioane de lei, adică 62% din tot ce a câștigat aeroportul în aceeași perioadă. Din cele opt firme listate, profitul net rămas este de 3,05 miliarde de lei (4.203 minus 1.155), iar CFM singură ia 69% din pierderile celor patru firme cu minus.

Cele 1,87 miliarde ale Energocom

Energocom apare în raport și cu o problemă. Figurează în două cazuri de prejudicii și venituri a căror recuperare este problematică, în valoare totală de circa 1,87 miliarde de lei: 1,33 miliarde de credite necolectate de la predecesori și 541,4 milioane legate de rezervele de securitate la gaze naturale, aflate în litigiu.

Comparația e incomodă. Creanțele disputate sunt de 1,46 ori mai mari decât profitul net cumulat al companiei pe șapte ani. Scenariul extrem, în care nimic din ele nu s-ar recupera, ar duce rezultatul la minus 589 de milioane de lei (1.281 minus 1.870). Nu spunem că așa va fi: litigiile pot fi câștigate, iar raportul nu estimează ce parte se recuperează. Spunem doar că „cea mai profitabilă firmă de stat” are în cărți o sumă mai mare decât tot ce a câștigat.

Cine plătește pierderea de la CFM

Calea Ferată a anunțat pe 11 octombrie că tarifele de marfă cresc cu 15% de la 1 noiembrie, la export, import, tranzit și trafic local, din cauza scumpirii produselor petroliere, potrivit Logos Press. Nu va exista reducere specială pentru transporturile spre sau dinspre Ucraina. Ce înseamnă pentru exportatori și importatori am scris separat în articolul despre noile tarife CFM.

Ce nu știm: cât din cele 114 milioane de lei pierdute pe an acoperă majorarea. Nici raportul, nici anunțul nu dau veniturile din transportul de marfă, așa că nu putem spune dacă 15% închid gaura sau doar o reduc. Un lucru e sigur: când o firmă de stat pierde, cineva acoperă. Fie cumpărătorul de transport, prin tarif, fie bugetul, adică contribuabilul.

Ce înseamnă pentru cititor

Raportul e un proiect de hotărâre, nu o decizie a Parlamentului, iar comisia a primit prelungirea termenului de la 60 la 90 de zile, după Logos Press. Trei lucruri merită urmărite: votul pe raport, dacă Energocom publică cât a recuperat din cele 1,87 miliarde și dacă CFM arată ce parte a pierderii ține de combustibil. Până atunci, un moldovan care plătește un bilet, o factură de curent sau o marfă adusă pe calea ferată plătește și diferențele dintre firmele de stat, fără să vadă o linie separată pe bon.