Programul FMI nu aduce niciun leu, dar atinge TVA, dobânzile și deficitul de 23 de miliarde

Fondul Monetar Internațional are în Chișinău, până pe 16 octombrie, o echipă care nu aduce niciun leu. Misiunea Departamentului pentru Afaceri Fiscale lucrează la modul în care Serviciul Fiscal de Stat controlează firmele și returnează TVA, iar întâlnirea cu ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a avut loc pe 5 octombrie. Programul din spatele ei, un acord pe 36 de luni fără finanțare, schimbă totuși ceva concret pentru cine plătește TVA, ia un credit sau lucrează pe salariu în Moldova.

Ce este un program fără bani

Pe 20 mai 2026, FMI și Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți pentru un nou Instrument de Coordonare a Politicilor (PCI), pe trei ani. FMI îl descrie ca pe un instrument fără finanțare, care sprijină politici economice sănătoase. Nu există tranșe. Rămân angajamentele: un deficit de 3,5% din PIB până în 2029, extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și o administrare fiscală mai bună, plus reguli mai stricte pentru bănci și mai multă grijă pentru banii publici.

Acordul de la nivel de experți mai trebuie aprobat de Consiliul Director al FMI. În sursele deschise azi nu am găsit anunțul acestei aprobări, așa că îl tratăm ca neconfirmat.

Programul precedent a lăsat o lecție scumpă. Potrivit Moldova 1, Chișinăul nu a putut trage circa 170 de milioane de dolari, adică 2,9 miliarde de lei, pentru că reformele fiscale au întârziat. Economistul Viorel Gîrbu avertiza în același material că guvernul nu a atras acei bani, iar acum se împrumută la dobânzi mai mari. Un program fără bani e deci o hârtie cu efecte: dacă țintele se țin, partenerii și investitorii au un motiv să creadă în Moldova, iar dobânda cerută statului poate scădea.

Deficitul: două ținte, două termene

Rectificarea bugetului pe 2026 aduce, potrivit Radio Moldova, venituri de 80,27 miliarde de lei, cheltuieli de 103,35 miliarde și un deficit de 23 de miliarde, 5,95% din PIB. Premierul a spus acolo că guvernul vrea să coboare la un deficit „sustenabil” de 3% din PIB în 2027.

Aici apare o diferență pe care puțini o spun cu voce tare. Guvernul promite 3% în 2027, FMI a consemnat 3,5% în 2029. Termenul din program e mai larg cu doi ani. Calculul nostru: din 23 miliarde și 5,95% rezultă un PIB de circa 386,6 miliarde de lei. Un punct de PIB înseamnă deci 3,87 miliarde de lei, adică 193 de milioane de euro la cursul oficial BNM din 10 octombrie, 20,0179 lei pentru un euro. Pentru 3% în 2027 trebuie tăiat sau încasat în plus un gol de circa 11,4 miliarde de lei (23 minus 11,6, cât înseamnă 3% din 386,6). Pentru 3,5% în 2029 golul ar fi de 9,5 miliarde (23 minus 13,5). Diferența dintre cele două ținte, 1,9 miliarde de lei, nu e mare. Calendarul însă e: un deficit tăiat în doi ani cere fie taxe, fie reduceri, iar programul FMI indică taxele.

TVA mai larg: cine plătește

„Extinderea bazei TVA” înseamnă, în limbajul FMI, mai puține scutiri și cote reduse. Moldova 1 notează că fondul recomandă să se simplifice sistemul fiscal și să se reducă exceptările, inclusiv la TVA. Nu avem o listă de bunuri și nici un calcul oficial al încasărilor, așa că nu inventăm una. Mecanismul se vede totuși: un produs care iese din regimul scutit se scumpește cu cota de TVA, în măsura în care vânzătorul o trece în preț. Pentru o familie care cheltuie cea mai mare parte din venit pe alimente, medicamente și servicii, asta contează mai mult decât o creștere a dobânzii de bază.

Prețurile pornesc oricum de sus. BNM a ridicat pe 17 septembrie dobânda de bază la 9,00%, cu inflația la 6,96% în august, peste intervalul țintă de 5,0% plus sau minus 1,5 puncte. Un val de scumpiri din TVA în același an ar împinge inflația mai sus, iar BNM, care se reunește din nou pe 5 noiembrie, ar avea motive să țină dobânda mare mai mult.

Administrarea fiscală: de ce contează returnarea TVA

Misiunea din octombrie nu vorbește despre cote, ci despre metodă. Obiectivele publicate de Ministerul Finanțelor sunt controlul fiscal bazat pe analiza riscului, conformarea și automatizarea proceselor, inclusiv a returnărilor de TVA. Belous a vorbit despre o administrare „orientată spre contribuabil”, care echilibrează încasarea cu conformarea voluntară.

Pentru un exportator sau un fermier, returnarea TVA e capital de lucru. O procedură automată și predictibilă înseamnă bani înapoi mai repede și mai puține controale la întâmplare. Un sistem bazat pe riscuri înseamnă și că firmele cu declarații neregulate sunt verificate mai des. Ambele efecte vin din aceeași reformă: prinde mai mulți evazioniști, dar cere ordine în acte de la toți.

Dobânda: factura pe care o plătim deja

Rectificarea ridică serviciul datoriei cu 342,8 milioane de lei, la 6,51 miliarde. Radio Moldova leagă creșterea de dobânzile mai mari, după ce rata de bază a BNM a urcat de la 5% la 7,5% în perioada mai-august, înainte de 9% din septembrie. Împărțit la PIB-ul nostru implicit, serviciul datoriei înseamnă 1,7% din PIB, adică mai mult de jumătate din cele aproape trei puncte de deficit pe care guvernul vrea să le taie până în 2027. Creșterea de 342,8 milioane e 0,09% din PIB, dar se adună: dacă rata rămâne sus, dobânda mănâncă din marja de care are nevoie consolidarea. Credibilitatea unui program FMI are deci o valoare în bani, chiar dacă nu primești nimic de la fond.

Ce rămâne neclar

• Data la care Consiliul Director aprobă programul și condițiile exacte, în afara celor din comunicat.
• Lista scutirilor de TVA care ar dispărea și suma pe care o aduc.
• Dacă ținta de 3% în 2027, spusă de premier, rămâne în cadrul bugetar sau se mută spre 2029.

Pentru un cititor din Moldova, prețul unor bunuri și al creditelor în următorii doi ani depinde mai puțin de împrumuturile de la FMI, care nu există, și mai mult de cât strânge statul din taxe fără să-și mărească deficitul. De urmărit: pe 5 noiembrie, decizia BNM, iar în toamnă, bugetul pe 2027.