Sentința Plahotniuc cere 1,14 miliarde de lei, cât plătește statul în 14 luni pentru miliardul furat

La 22 aprilie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare într-un episod separat din dosarul fraudei bancare și a dispus încasarea de la el a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, plus dobânzi. Potrivit Moldova 1, procurorii spun că banii au venit din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, în 2013-2015. La cursul de azi, tot ce a cerut instanța valorează circa 1,14 miliarde de lei. Statul plătește mai mult de 950 de milioane de lei pe an pentru datoria creată de aceeași fraudă. Sentința nu este definitivă, iar Curtea de Apel a început examinarea apelului pe 1 octombrie.

Stadiul dosarului

Plahotniuc a fost extrădat din Grecia pe 25 septembrie 2025. Sentința din aprilie îl privește pentru conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Procurorii au cerut 25 de ani, iar apelul Procuraturii Anticorupție a fost depus pe 6 mai. Pe 1 octombrie, potrivit TVR Moldova, ședința a fost întreruptă de o pană de curent care a tăiat legătura video cu inculpatul. Apărarea a depus 41 de cereri, dintre care primele cinci au fost examinate, și contestă înregistrările audio ale declarațiilor martorilor. Până la o hotărâre definitivă, Plahotniuc este prezumat nevinovat, iar tot ce urmează în text depinde de ea.

Calculul în lei

Am convertit sumele din sentință la cursurile oficiale BNM din 10 octombrie 2026: 17,9003 lei pentru un dolar și 20,0179 lei pentru un euro.

La acestea se adaugă 96.800 de lei cheltuieli de extrădare, o sumă care nu schimbă totalul. Instanța a dispus ca dobânda să meargă la Ministerul Finanțelor. Sechestrul pus pe terenuri, imobile și bani, inclusiv bunuri din afara țării, depășește 1 miliard de lei, deci acoperă cel puțin 88% din cerere (1.000 împărțit la 1.138,5). Procurorul-șef anticorupție, Marcel Dumbravan, a spus că executarea începe doar după o decizie definitivă și că, dacă Curtea de Apel menține acțiunea civilă, încasarea se face „pe toate căile”, inclusiv prin vânzarea bunurilor sechestrate.

Cât costă datoria, pe an

În noiembrie 2014 - octombrie 2015, BNM a dat credite de urgență celor trei bănci, garantate de stat, de circa 14,1 miliarde de lei: 9,2 miliarde Banca de Economii, 2,7 miliarde Banca Socială și 2,1 miliarde Unibank, potrivit Bani.md, care citează datele BNM. În octombrie 2016, statul a emis obligațiuni de 13,34 miliarde de lei, cu scadența la 25 de ani, arată Veridica. Aceeași analiză, din 22 ianuarie 2026, dă cifrele esențiale:

• datoria rămasă la sfârșitul lui 2025: 11,2 miliarde de lei (Banca de Economii 7,6 miliarde, Unibank 1,8, Banca Socială 1,79);
• recuperat în peste 11 ani: 2,93 miliarde, circa 20% din total (Bani.md dă 2,989 miliarde la 31 martie 2025, deci sursele nu coincid la sută);
• plăți din buget: 927,5 milioane de lei în 2024 și peste 950 de milioane în 2025, cu urcare spre 1 miliard până în 2029;
• durata: încă 15 ani, până în 2041; Veridica o pune la 0,2-0,3% din PIB pe an.

Veridica îl citează pe Andrian Gavrilița, prezentat ca ministru al Finanțelor, care leagă acest miliard anual de plata pentru fapta penală și spune că autoritățile depind de condamnări ca să recupereze banii de la responsabili.

Calculul nostru: ce înseamnă cifrele puse una lângă alta

• Cererea civilă împotriva lui Plahotniuc, 1.138,5 milioane de lei, este de 1,2 ori plata anuală de 950 de milioane (1.138,5 împărțit la 950 dă 1,198). Adică un an și circa două luni de plăți din buget.
• Pe locuitor, 950 de milioane înseamnă circa 402 lei pe an, adică 20 de euro, pentru cei 2.365.600 de rezidenți permanenți de la 1 ianuarie 2026, după Logos Press.
• Prejudiciul fără dobândă, 771,7 milioane de lei, este 5,5% din cele 14,1 miliarde de credite de urgență. Cu dobândă, 1.138,5 milioane reprezintă 8,1%.
• Față de datoria rămasă de 11,2 miliarde, întreaga cerere acoperă 10,2%. Chiar dacă s-ar încasa tot, 89,8% din datorie ar rămâne în sarcina bugetului.
• Dacă plata rămâne între 950 de milioane și 1 miliard pe an încă 15 ani, bugetul mai dă 14,3 - 15 miliarde de lei, fără actualizare la inflație și fără dobânda la datoria nouă; o ipoteză a noastră, nu o prognoză a Finanțelor.

Rezultatul aritmetic: chiar o condamnare definitivă, cu toate bunurile vândute, ar acoperi circa o zecime din datoria rămasă. Restul depinde de lichidarea băncilor, unde ritmul de recuperare a rămas mic.

Ce nu acoperă sentința

Condamnarea din aprilie privește episoade concrete: banii pe care procurorii spun că Plahotniuc i-a primit în 2013-2015 din cele trei bănci și pe care, potrivit Procuraturii, i-a cheltuit pe un avion Embraer Legacy 650, zboruri charter și evenimente. Nu este o sentință pentru întregul miliard dispărut. Cele 14,1 miliarde de lei de credite de urgență sunt de 18 ori suma de 771,7 milioane de lei din prejudiciul dispus (14.100 împărțit la 771,7 dă 18,3). Procurorul-șef a spus că instituția așteaptă să trimită în instanță, în câteva luni, și alte episoade de învinuire. Fiecare nou episod ar adăuga o cerere civilă, dar nimic din sursele citate nu spune cât.

Același material al Moldova 1 notează că procurorii acuză un sistem pe zece ani, 2009-2019: facilitarea intrării lui Ilan Șor în acționariatul mai multor bănci, ca el să poată scoate credite pe care nu le-a mai întors. Pentru cifrele de recuperare de la bănci, analiza noastră despre creanțele băncilor lichidate arată cât s-a încasat în 2025.

Unde se simte în economie

Bugetul. O plată de peste 950 de milioane pe an e o sumă care nu se mai duce la drumuri sau la salarii. Rectificarea bugetului pe 2026 are, potrivit Radio Moldova, un deficit de 23 de miliarde de lei, iar fiecare sută de milioane contează în drumul spre ținta de 3% din PIB.

Datoria publică. Moldova 1 scrie, într-un alt material, că ea se apropie de 40% din PIB în 2026. Nu avem o cifră oficială care să arate ce parte din ea vine din frauda bancară, așa că nu inventăm una.

Leul, creditele, rating. Sursele citate nu leagă frauda de cursul leului, de dobânzile bancare sau de un rating suveran. Se poate spune doar că statul a transformat garanțiile în obligațiuni de 13,34 miliarde de lei pe 25 de ani. Cât a costat asta în dobânzi pentru economia reală nu s-a calculat public în sursele citate.

Ce urmează

Curtea de Apel mai are de examinat 36 din cele 41 de cereri ale apărării, după primele cinci. O dată pentru hotărâre nu a fost anunțată. Abia o hotărâre definitivă pornește, potrivit procurorului-șef, executarea acțiunii civile și vânzarea bunurilor sechestrate. Un cititor care vrea să urmărească recuperarea o poate face în rapoartele BNM despre băncile lichidate și în cele ale Ministerului Finanțelor.