Din 11,2 miliarde de lei datorate de băncile lichidate, statul a recuperat 65 de milioane într-un an

La 31 decembrie 2025, băncile lichidate din Moldova datorau statului și creditorilor lor 11,2 miliarde de lei. În tot anul 2025 s-au recuperat 65,45 milioane de lei din această sumă. Cifrele vin din raportul Curții de Conturi privind datoria publică, prezentat de Logos Press. Împărțite, ele dau 0,58%. În ritmul din 2025, recuperarea celor 11,2 miliarde ar dura 171 de ani.

Aritmetica aceasta nu e o prognoză. Arată însă ce înseamnă „în curs de recuperare" când se pune pe hârtie și se compară cu ce plătește statul ca să-și finanțeze datoria.

Ce spune raportul Curții de Conturi

Din cele 11,2 miliarde de lei creanțe ale băncilor lichidate, 7,6 miliarde aparțin Băncii de Economii. Din ele, 5,3 miliarde au fost transferate Ministerului Finanțelor, adică au trecut în contul statului. Între 2023 și 2025 au fost scoase din evidență datorii istorice de 458,5 milioane de lei. Diferența de 3,6 miliarde, până la 11,2, vine de la celelalte bănci aflate în lichidare; varianta citată de presă nu o detaliază, iar noi nu am avut documentul integral.

Același raport arată datoria publică la sfârșitul lui 2025: 132,8 miliarde de lei, adică 39,2% din PIB, cu 11,4 miliarde mai mult decât în 2024. Pentru calculele de mai jos folosim cifrele auditorilor.

Frauda din 2014: ce se știe din surse publice

Contextul public este frauda din noiembrie 2014 (sursele citate nu spun ce parte din cele 11,2 miliarde vine de acolo), când aproape un miliard de dolari a dispărut din trei bănci moldovenești, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare, potrivit Radio Europa Liberă. Suma echivala atunci cu aproximativ o optime din PIB-ul țării. Firma americană Kroll, angajată de banca centrală, a stabilit că o mare parte din bani a trecut prin conturi offshore, inclusiv prin bănci din Ucraina și Letonia. În 2016, BNM a anunțat că aproximativ 600 de milioane de dolari, circa 60%, au fost scurși în afara țării, scrie SeeNews.

Radio Europa Liberă a relatat în 2019 că al doilea raport Kroll, terminat în martie 2018, nu fusese făcut public, iar un vicepreședinte al Parlamentului a acuzat Procuratura Generală că ascunde „cine a fost responsabil". Nu am verificat în această ediție stadiul actual al dosarelor penale sau al proceselor și nu atribuim nicio faptă vreunei persoane. Cine vrea stadiul fiecărui dosar îl găsește pe procuratura.md și în hotărârile instanțelor.

Calculul nostru: cât costă să porți creanța

Presupunem, ca exercițiu, că cele 5,3 miliarde de lei transferate Ministerului Finanțelor ar fi fost împrumutate pe piață la rata medie a titlurilor de stat din 2025, 9,08% potrivit Construim Încredere. Dobânda ar fi de 481 de milioane de lei pe an. La 9,5-10%, cât a fost în prima jumătate din 2026, ar urca la 504-530 de milioane. Nu știm cum a fost finanțată de fapt acea sumă, deci cifra măsoară costul de oportunitate, nu o plată dovedită.

Cu această ipoteză, rezultă:

• cei 65,45 milioane recuperați în 2025 acoperă 13,6% din dobânda anuală a celor 5,3 miliarde;
• dobânda de 481 de milioane reprezintă 11,2% din serviciul datoriei publice din 2025, de 4,3 miliarde de lei;
• cele 11,2 miliarde de lei creanțe înseamnă 3,3% din PIB-ul pe 2025 (132,8 miliarde împărțite la 0,392 dau un PIB de circa 338,8 miliarde);
• 11,2 miliarde de lei sunt 559 de milioane de euro, la 20,0179 lei pe euro, iar cele 5,3 miliarde, 265 de milioane de euro;
• cele 458,5 milioane scoase din evidență în trei ani sunt de șapte ori cât s-a recuperat într-un an.

Ultimul punct compară perioade diferite și îl dăm doar ca ordin de mărime: ștergerile dintr-o perioadă de trei ani sunt mult mai mari decât ce se recuperează.

Unde lovește: buget, credite, leu

Buget. Curtea de Conturi notează că datoria internă rămâne mult mai scumpă decât cea externă. În 2025, serviciul datoriei a costat 4,3 miliarde de lei: 2,5 miliarde pe datoria internă și 1,8 miliarde pe cea externă. Datoria internă era de 52,0 miliarde de lei, cea externă de 80,8 miliarde. Fiecare punct procentual de dobândă la datoria internă, dacă ea s-ar reînnoi integral, înseamnă 520 de milioane de lei pe an. Conform Construim Încredere, circa 95% din datoria internă se refinanțează în mai puțin de un an, deci creșterea dobânzilor se vede imediat în buget.

Credite. Aproape 70% din titlurile de stat sunt în mâna unui număr mic de bănci comerciale, spune aceeași organizație. Cu cât statul cere mai mult, cu atât mai puțin rămâne pentru un credit unei firme sau unei familii. Pentru un cititor din Moldova, asta înseamnă dobânzi bancare care rămân sus fără ca BNM să fie singura cauză.

Leul și ratingul. Nu avem în aceste surse o cifră care să lege creanțele băncilor lichidate de cursul leului sau de ratingul suveran, și nu inventăm una. Ce se poate spune cu cifre este costul de finanțare: dobânda medie la titlurile de stat a urcat de la 4,96% în 2024 la 9,08% în 2025, iar o parte din bugetul care ar fi putut merge la drumuri sau la salarii merge la dobânzi.

Ce rămâne neclar

Cifrele de mai sus vin din raportul auditorilor, citat de presă, nu din documentul integral. Nu știm ce parte din cele 11,2 miliarde este realist de recuperat, ce bănci o dețin, și nici cât din suma transferată Finanțelor a fost deja ștearsă. Întrebările rămân deschise și pentru procurori, și pentru lichidatori: cine plătește diferența dintre creanța pe hârtie și banii care ajung efectiv în buget.

Un lucru rezultă din cifre: la 65,45 milioane pe an, recuperarea nu ține pasul nici cu dobânda. Pe 5 noiembrie BNM își reia ședința de politică monetară, iar o dobândă de bază mai mare scumpește și această factură.