Analize

Cu 36 de milioane de dolari în plus, diaspora a trimis în iulie cât costă dobânzile statului într-o lună

Remitențele din iulie au fost de 189,45 milioane de dolari, cu 23,5% peste anul trecut. Calculul în lei, comparația cu dobânzile datoriei și ce înseamnă pentru inflație.

de Alex Onta4 min de citit
Terminalul Aeroportului Internațional Chișinău, văzut din exterior
Foto: Ciscoman1965 / Wikimedia Commons, CC BY 3.0

În iulie, moldovenii din străinătate au trimis acasă 189,45 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM) citate de Logos Press. În iulie 2025 fuseseră 153,37 milioane. Diferența este de 36,08 milioane de dolari, adică 23,5% mai mult. Pe cursul BNM de pe 9 octombrie, 17,9003 lei pentru un dolar, această diferență face circa 646 de milioane de lei.

Numărul acesta merită pus lângă altul, pe care îl plătește tot țara: dobânda la datoria statului.

Cât costă datoria pe lună

Mișcarea civică „Construim Încredere" estimează că serviciul datoriei publice costă circa 6 miliarde de lei în 2026 și ar putea ajunge la 7 miliarde în 2027, arată Logos Press. Rata medie la titlurile de stat a urcat de la 4,96% în 2024 la 9,08% în 2025 și a stat în jur de 9,5-10% în prima jumătate din 2026. Economistul Vladimir Golovatiuc spune, în aceeași serie de date, că împrumuturile cer 700 de milioane de lei pe lună doar pentru plata lor.

Avem deci două repere lunare: 500 de milioane (6 miliarde împărțite la 12) și 700 de milioane. Remitențele suplimentare din iulie, 646 de milioane de lei, reprezintă între 92% și 129% din ele. Calculul este al Onta Finance Moldova și compară mărimi, nu fluxuri de bani: remitențele merg la familii, nu la Ministerul Finanțelor. Dar arată proporția. Creșterea de la un an la altul, într-o singură lună, ajunge cam cât dobânda lunară a statului.

Remitențele în total: 3,39 miliarde de lei pe lună

Cele 189,45 milioane de dolari valorează, la același curs, 3,39 miliarde de lei într-o lună. Asta este de 4,8 ori mai mult decât cele 700 de milioane de lei de dobândă lunară și de 6,8 ori mai mult decât cele 500 de milioane. Dacă luna iulie se repetă douăsprezece ori, ceea ce este o ipoteză, nu o prognoză, rezultă 2,27 miliarde de dolari, adică 40,7 miliarde de lei pe an.

Pe șapte luni, adunând cele 967,1 milioane de dolari din prima jumătate (date BNM din Logos Press) cu iulie, ajungem la 1.156,6 milioane. Cele 772 de milioane din prima jumătate a lui 2025, plus 153,37 din iulie 2025, dau 925,4 milioane. Creșterea cumulată este de 25,0%. Ritmul nu a încetinit în iulie, a rămas la fel de sus.

De ce cresc: euro și SEPA

Sursele citate leagă creșterea de integrarea Moldovei în sistemul SEPA, la sfârșitul lui 2025, care a redus costul transferurilor în euro. Euro reprezintă peste 80% din încasări, dolarul 15-20%, iar transferurile în ruble au ajuns la zero. Din Rusia și din alte state CSI vin tot mai puțini bani, din cauza sancțiunilor, iar în iunie principalele țări de plecare au fost Israelul, Italia, Germania și SUA.

Pentru un cititor din diaspora, schimbarea are o consecință practică: aproape tot ce trimiți trece prin euro, deci prin cursul leului față de euro. Pe 9 octombrie euro costă 20,0179 lei la BNM. Fiecare 100 de euro trimiși acasă înseamnă 2.001,79 lei în acte, indiferent de canal.

Partea cealaltă: banii aceștia cumpără ceva

BNM a ridicat pe 17 septembrie rata de bază la 9,00% și a motivat decizia, printre altele, prin cererea internă susținută de veniturile în creștere ale populației. Inflația anuală era de 6,96% în august, peste banda țintă de 5% plus sau minus 1,5 puncte. Comerțul cu amănuntul a crescut cu 15,7% în ianuarie-iulie, tot după BNM. Remitențele sunt una dintre sursele acestor venituri, deci nu e o coincidență că ele apar și în explicația băncii centrale.

Raportul BNM privind inflația din august vede pentru trimestrul IV o inflație de 9,2%, față de 8,6% în estimarea anterioară, și o medie de 7,2% pe 2026, potrivit Logos Press. Principalele cauze sunt șocurile de ofertă și energia. Dar o cerere alimentată de 3,4 miliarde de lei pe lună din străinătate face mai greu ca prețurile să se oprească din urcat.

Ce schimbă pentru tine

  • Dacă trimiți bani acasă: puterea lor de cumpărare scade cu inflația, nu cu cursul. Euro e stabil în jur de 20 de lei, iar prețurile urcă cu aproape 7% pe an. Familia ta primește aceeași sumă în lei, care cumpără mai puțin.
  • Dacă primești bani și îi pui deoparte: rata de bază de 9% depășește inflația de 6,96% cu 2,04 puncte, dar dobânda unui depozit depinde de bancă, nu de rata BNM. Verifică oferta înainte să aduci banii în lei.
  • Dacă ești contribuabil: dobânzile datoriei se plătesc din buget, iar bugetul se finanțează tot mai mult pe piața internă la 9,5-10%. Remitențele ajută indirect, prin TVA și accize, dar nu plătesc dobânda.

Ce urmărești până pe 5 noiembrie

BNM se întrunește din nou pe 5 noiembrie. Până atunci apar datele pe august: dacă transferurile rămân peste 180 de milioane de dolari pe lună, cererea internă nu slăbește, iar o nouă majorare a ratei de bază devine mai greu de ocolit. Dacă ele scad sub nivelul din iulie 2025, de 153 de milioane, avem semnalul invers. Nu știm încă nicio dintre cele două cifre.

Mai citește