Granturile și asistența externă pentru Moldova au scăzut cu 38% în T2, la 92,4 milioane de euro
Ajutorul extern a căzut cu 38% în al doilea trimestru, remitențele cu 3,6%, la 233,9 milioane de euro. Ce înseamnă pentru deficitul extern, leu și diaspora.
Asistența tehnică, ajutorul umanitar și granturile care au intrat în Moldova în al doilea trimestru au însumat 92,4 milioane de euro, cu 38% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Cifrele sunt din analiza Bani.md a raportului Băncii Naționale a Moldovei. Pe paginile BNM, comunicatul spune doar că excedentul veniturilor secundare s-a micșorat; sumele pe componente stau în tabelele atașate, pe care nu le-am deschis.
Ce arată cifrele
Veniturile secundare sunt transferurile fără contrapartidă: granturi, ajutor, bani trimiși acasă. În al doilea trimestru intrările din această categorie au fost de 532,3 milioane de euro, iar excedentul de 418,1 milioane, cu 5% sub nivelul de anul trecut, conform Bani.md. BNM confirmă direcția: excedentul a scăzut față de trimestrul al doilea din 2025.
Pe componente, după aceeași sursă:
| Transfer | T2 2026, mil. euro | Față de T2 2025 |
|---|---|---|
| Granturi, asistență tehnică, ajutor umanitar | 92,4 | -38% |
| Administrația publică | 80,7 | -32,9% |
| Sectorul privat | 451,6 | +5,2% |
| Remitențe primite de rezidenți | 233,9 | -3,6% |
Cele două linii de sus nu se adună între ele: granturile sunt mai mari decât transferurile administrației publice, deci o parte din ajutor merge direct către organizații și firme, nu la stat. Administrația publică și sectorul privat dau împreună 532,3 milioane (80,7 plus 451,6), exact totalul intrărilor.
Cât a dispărut, în euro
Din procentele publicate rezultă, după calculul meu, că granturile erau în jur de 149 de milioane de euro în trimestrul al doilea din 2025 (92,4 împărțit la 0,62). Diferența este de circa 57 de milioane. Remitențele ar fi fost de circa 242,6 milioane (233,9 împărțit la 0,964), deci mai puțin cu aproximativ 8,7 milioane. Sunt estimări, nu cifre BNM, și se rotunjesc.
Ajutorul extern pierde așadar mai mult în sumă absolută decât diaspora, deși scăderea remitențelor se simte în mai multe gospodării. Sectorul privat a crescut totuși cu 5,2%, ceea ce arată că transferurile către firme și organizații nu au urmat ajutorul oficial.
Ce schimbă pentru leu și pentru diasporă
Moldova are un deficit de cont curent de 886,4 milioane de euro în trimestru, 20,2% din PIB, arată BNM. Veniturile secundare sunt una din puținele linii care îl acoperă în parte. Când ele scad, golul trebuie umplut din altă parte: din active externe reduse, din împrumuturi sau din rezervele BNM. Despre felul în care a fost acoperit deficitul în acest trimestru am scris în analiza deficitului extern.
Pentru cineva care trimite bani acasă, cifra contează mai puțin decât cursul. O remitență în euro schimbată la leu valorează cât stabilește piața în ziua respectivă; scăderea de 3,6% a volumului nu schimbă prețul la ghișeu. Ea arată doar că la nivel național intră puțin mai puțin, iar cererea de valută a importatorilor trebuie acoperită cu mai puțin din această sursă.
Ce nu putem afirma din datele de azi: motivul scăderii granturilor. Nu am găsit în sursele deschise o explicație oficială, de pildă proiecte încheiate sau plăți mutate în alt trimestru. Datele sunt provizorii și pot fi revizuite. Tabelele detaliate BNM, "Tabele și diagrame" și anexele, sunt locul unde se verifică sumele înainte de a le folosi mai departe.
