Industria a ținut prețurile (+0,3% pe an), coșul a urcat cu 8,6%: de unde vine inflația și ce poate BNM

Luni, 19 octombrie, Biroul Național de Statistică a publicat prețurile producătorilor din industrie pentru septembrie: au rămas la nivelul din august, cu 0,7% peste decembrie 2025 și cu 0,3% peste septembrie 2025. Zece zile mai devreme, aceeași instituție spusese că prețurile de consum au crescut în septembrie cu 1,7% într-o lună și cu 8,6% față de septembrie 2025. Pe un an, între cele două cifre sunt 8,3 puncte procentuale (8,6 minus 0,3). Acolo se vede cine produce de fapt inflația de acum.

Ce măsoară fiecare indice

Indicele producătorilor urmărește prețurile cu care fabricile din țară își vând produsele. Indicele de consum urmărește ce plătește omul în magazin, la ghișeu și la pompă, inclusiv mărfurile importate și serviciile. Sunt deci cifre diferite și nu se scad una din alta ca într-o regulă. Ele arată totuși un lucru: industria autohtonă nu a împins prețurile în sus în ultimul an. Statistica notează și că datele nu includ raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender.

Unde s-a produs saltul din septembrie

Din raportul de consum, defalcat pe componente:

Statistica spune că tariful reglementat la gazele naturale a crescut cu 40,8% și a adăugat în jur de 1,1 puncte la creșterea lunară. Din 1,7% lunar, gazul explică deci aproape două treimi. La nealimentare, în luna septembrie au urcat cărbunele (cu 12,9%), benzina (cu 8,6%) și motorina (cu 7,2%). Pe 12 luni, combustibilii sunt cu 34,5% mai scumpi, iar motorina cu 76,4%. Alimentele au crescut doar cu 0,2% în lună.

Am descris cifra lunară în articolul despre septembrie. Aici punem lângă ea prețul industrial, ca să vedem ce nu spune.

Calculul nostru: inflația fără gaz

Dacă scădem cele 1,1 puncte ale gazului din 8,6%, rămân circa 7,5%. Este o aproximare a Onta Finance Moldova, nu o cifră publicată de BNS: efectul unui tarif asupra ratei anuale nu se scade chiar la fel ca în cifra lunară. Chiar și așa, 7,5% depășește cu un punct limita de sus a benzii BNM, care este de 6,5% (ținta de 5,0% plus 1,5 puncte). Asta înseamnă că problema nu ține doar de gaz: carburanții și serviciile de transport, ambele scumpite pe an cu zeci de procente, țin inflația deasupra benzii și fără el.

Din august până în septembrie, inflația anuală a urcat de la 6,96% la 8,6%, adică cu 1,64 puncte. Gazul a dat cam 1,1 din ele, cam două treimi. Restul de circa 0,5 puncte vine din combustibili și din alte mărfuri.

Ce poate și ce nu poate BNM

Pe 17 septembrie, BNM a ținut rata de bază la 9,00%, cu facilitatea de creditare la o zi la 11,00% și cea de depozit la 7,00%, iar rezervele minime obligatorii au rămas la 18,0% pentru lei și 26,0% pentru valuta liberă, potrivit deciziei. Obiectivul declarat este să reducă presiunile inflaționiste, să limiteze efectele secundare ale șocurilor de ofertă, să încurajeze economisirea și să ancoreze așteptările. Comunicatul enumeră printre incertitudini momentul ajustării tarifelor la utilități.

O dobândă mai mare apasă pe cerere și pe așteptări. Ea nu coboară un tarif fixat de ANRE și nu ieftinește motorina importată. De aceea, cu prețurile industriale pe loc, argumentul pentru strângerea în continuare a politicii monetare este mai slab decât ar sugera 8,6%: o parte mare din inflație vine din costuri pe care BNM nu le controlează. Argumentul opus rămâne puternic: după cifra de septembrie, dobânda de bază depășește inflația cu doar 0,4 puncte (9,00 minus 8,60), iar o inflație care ține luni la rând peste bandă poate intra în salarii și în așteptări. Am calculat diferența și în analiza dobânzii reale.

BNM nu a comentat cifra de septembrie, iar următoarea ședință a comitetului executiv este pe 5 noiembrie 2026. Nu se poate spune ce va decide. Se poate spune ce va cântări: dacă efectul gazului este tratat ca un șoc de o singură dată sau ca început de inflație generalizată.

Ce schimbă pentru tine

• Factura de iarnă. Exemplu, cu cifre luate ca ilustrare: o factură la gaz de 1.000 de lei devine 1.408 lei la un tarif cu 40,8% mai mare, cu același consum. Salariul sau pensia nu cresc în același ritm.
• Creditul variabil. Dobânda de bază rămâne 9,00% până la 5 noiembrie. Dacă ai un credit legat de un indicator care urmărește rata BNM, verifică în contract când se ajustează.
• Remitențele. Un euro trimis acasă cumpără aceiași lei, dar cu ei se plătesc gaz, carburant și transport mai scumpe. Contează ce faci cu banii, nu doar cât trimiți.
• Ce urmărești. Prețurile producătorilor pe octombrie și indicele de consum pentru aceeași lună. Dacă industria începe să-și scumpească produsele, inflația nu mai este doar a tarifelor.

Până atunci, diferența de 8,3 puncte dintre coș și fabrică arată că scumpirea de acum vine în principal din tarife și combustibili, nu din prețurile industriei locale.