Diaspora plătește jumătate din deficitul extern al Moldovei, iar cealaltă jumătate vine din împrumuturi

În trimestrul II, moldovenii plecați la muncă au adus acasă 450,4 milioane de euro, adică 10,3% din PIB, potrivit datelor balanței de plăți ale BNM. Pare mult. Pe lângă deficitul de cont curent al țării din aceeași perioadă, de 886,4 milioane de euro, înseamnă 51%. Cealaltă jumătate, circa 436 de milioane de euro, a trebuit adusă din altă parte.

Ce arată cifrele BNM

Banca Națională a publicat pe 30 septembrie datele provizorii: deficitul de cont curent a fost de 886,4 milioane de euro, contul de capital a avut intrări nete de 19,4 milioane, iar contul financiar a adus intrări nete de 896,2 milioane. Altfel spus, țara a cumpărat din străinătate mai mult decât a vândut și a plătit diferența cu bani veniți de afară, în mare parte ca finanțare.

Deficitul reprezintă 20,2% din PIB, după cum arată sinteza Bani.md a raportului BNM. În primul trimestru deficitul fusese de 806,2 milioane de euro, adică 20,9% din PIB, cu 17,1% mai mic decât în urmă cu un an, iar datoria externă brută era de 10.520,6 milioane de euro, 58% din PIB, scrie Logos Press. Din ea, 4.545,1 milioane de euro (43,2%) sunt datorie publică. Calculul Onta Finance Moldova pe cele două trimestre: 1.692,6 milioane de euro deficit în șase luni.

Despre structura remitențelor am scris deja în știrea despre trimestrul II și în analiza primului semestru. Aici mergem mai departe: ce rămâne din deficit după ce scazi remitențele și ce ar însemna o scădere.

Cine a trimis banii și ce nu spune titlul

Remitențele din trimestrul II au crescut cu 9,6% față de anul trecut. Dar BNM precizează că creșterea nu vine din transferurile personale propriu-zise, care au scăzut, ci din remunerarea salariaților și din transferurile de capital între gospodării. Cu alte cuvinte, banii trimiși de rude, lună de lună, nu cresc. Cresc veniturile celor care lucrează în străinătate fără să se mute acolo și sumele mutate între familii.

Altă serie, altă metodă: transferurile nete prin sistemul bancar au fost de 967,1 milioane de dolari în primul semestru, cu 25,3% peste cele 772 de milioane din semestrul I 2025, arată Ziar.md după BNM. Peste 80% au fost în euro. Cele două cifre nu se adună și nu se compară direct: una e balanța de plăți în euro, cealaltă transferurile bancare în dolari. Spun același lucru despre direcție, nu despre ritm.

Calculul: cât costă o scădere de 10%

Acestea sunt ipoteze, nu prognoze. La cursul oficial BNM din 19 octombrie, 20,0999 lei pentru un euro, cele 450,4 milioane de euro valorează 9,05 miliarde de lei pe trimestru, circa 99 de milioane de lei pe zi (trimestrul are 91 de zile).

• O scădere de 10% a remitențelor înseamnă 45 de milioane de euro mai puțin pe trimestru, adică 905 milioane de lei.
• Dacă restul balanței rămâne neschimbat, deficitul de cont curent urcă la circa 931 de milioane de euro. PIB-ul trimestrial, dedus din cele două ponderi publicate, e de circa 4,4 miliarde de euro, deci deficitul trece de 21% din PIB.
• Rezervele oficiale ale BNM erau la 30 septembrie de 5.453,29 milioane de euro. Împărțite la deficitul din trimestrul II, dau 6,2 trimestre. La deficitul de 931 de milioane, 5,9.

Rezerva nu e o problemă pe termen scurt. Problema e cine finanțează restul în fiecare trimestru, pentru că rezervele au crescut cu doar 349 de milioane de euro de la începutul anului, iar BNM spune că în septembrie creșterea a venit din aprecierea monedelor din rezervă (59,85 milioane) și din veniturile de administrare (13,61 milioane), nu din intrări externe.

Ce se schimbă pentru cititor

Pentru o familie care primește 1.000 de euro pe lună, la 20,0999 lei sunt 20.100 de lei. Fiecare 1% de mișcare a cursului înseamnă 201 de lei. Leul moldovenesc rămâne stabil cât timp euro curg spre țară: din remitențe, din granturi și credite externe și din investiții. O scădere a remitențelor nu rupe leul singură, dar mută povara pe împrumuturi, iar datoria publică externă e deja 43,2% din datoria externă brută.

Pentru cei din diaspora, cifra spune că banii lor țin în picioare jumătate din consumul extern al țării, dar nu mai mult. Un leu mai slab ar face euro trimiși acasă mai valoroși la schimb și, în același timp, importurile, inclusiv gazul și motorina, mai scumpe pentru cei rămași. Ce rămâne de urmărit: balanța de plăți a trimestrului III, în care se va vedea dacă transferurile personale propriu-zise își revin.