SUA taie taxa la 0%, dar cumpără doar 4% din vinul moldovenesc de sticlă: UE ia 61%

La 100.000 de dolari marfă vândută în SUA anul trecut, un exportator moldovean lăsa la vamă 25.000 de dolari în plus, doar taxa suplimentară. De la 24 septembrie, spune ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vladislav Kulminski, aceeași marfă trece cu taxă zero la majoritatea pozițiilor. Cifra de 100.000 de dolari e un exemplu de ordin de mărime, nu un contract real; procentele sunt ale ambasadorului. Vestea e adevărată, dar piața la care se referă e mică: SUA cumpără doar 4% din vinul moldovenesc îmbuteliat, arată datele prezentate la conferința națională a sectorului. Uniunea Europeană ia 61%.

De la 25% la zero, cu o oprire de 150 de zile

Traseul taxei, reconstituit din declarațiile oficiale și presa de la Chișinău: o suprataxă de 25% a fost introdusă în 2025 pentru exporturile moldovenești în SUA. A căzut în februarie 2026, după o decizie a Curții Supreme americane, și a fost înlocuită cu o taxă generală de 10%, valabilă 150 de zile de la 24 februarie, adică până spre finalul lunii iulie. Potrivit Agrobiznes.md, Kulminski a numit atunci intervalul de 150 de zile "esențial", pentru că le dădea firmelor un termen pe care puteau să-l planifice, și a spus că fără negocieri taxa ar fi revenit la 25% sau ar fi urcat mai mult; Moldova a fost scoasă de pe o listă de aproape 80 de state vizate de majorări.

Pe 24 septembrie, în declarația reluată de TV8, ambasadorul a spus că, în esență, într-un an Moldova a trecut de la 25% la taxă zero pentru majoritatea categoriilor de produse. Potrivit InfoMarket, el a adăugat că vecinii Moldovei plătesc 15% la aceleași poziții. Ce nu apare în nicio sursă deschisă azi: ce s-a întâmplat exact între finalul celor 150 de zile, prin iulie, și anunțul din septembrie, și niciun document american oficial nu fixează încă rata zero pe coduri vamale. Pentru unele produse rămân taxe sectoriale, mai vechi decât suprataxa de 25%, așa că un exportator tot trebuie să-și verifice codul vamal înainte să conteze pe rata zero.

SUA cumpără patru procente, Uniunea Europeană 61

La Conferința Națională Vitivinicolă din 25 august, Oficiul Național al Viei și Vinului a arătat unde ajunge, de fapt, vinul moldovenesc îmbuteliat: 61% din valoare merge în Uniunea Europeană, iar România singură cumpără 20 de milioane de dolari, mai mult decât oricare altă țară. SUA a ajuns la 4% din exportul îmbuteliat, sub Africa, care a urcat la 6% după creșteri de 71% în Nigeria și 83% în Ghana. Un exportator care câștigă rata zero în SUA nu câștigă o piață de aceeași mărime cu cea europeană, ci un adaos la o piață de nișă.

Tabloul comercial general al Moldovei confirmă aceeași înclinație spre UE: în ianuarie-iulie 2026, arată Biroul Național de Statistică, 65,3% din exporturile totale ale țării au mers în UE-27, pentru 1.287,3 milioane de euro. SUA nu apare separat în structura publicată, semn că nici la nivel de țară, nu doar la vin, piața americană nu e printre destinațiile mari ale Moldovei.

De ce piața americană s-a prăbușit de opt ori mai tare

Cât de expus e un exportator mic la o taxă mare se vede din 2025. Potrivit datelor Biroului american de recensământ, citate de Bani.md, exporturile moldovenești de vin în SUA au scăzut de la 44,59 la 16,32 milioane de dolari, adică 63,4%, cea mai adâncă scădere procentuală dintre furnizorii mari ai pieței americane, peste Elveția (-33,2%), Georgia (-32,7%) și Africa de Sud (-30,1%). Piața americană de import de vin, în ansamblu, a scăzut în același interval doar 8,3%, de la 6,78 la 6,21 miliarde de dolari. Căderea Moldovei a fost de aproape opt ori mai adâncă decât a pieței în care vinde.

Sursa nu leagă explicit scăderea de taxa de 25%, care era în vigoare în 2025, dar explică mecanismul: un furnizor fără marcă puternică și fără volum mare pe raftul american e primul scos atunci când costul la vamă urcă brusc. Un producător mare absoarbe o taxă mai ușor, printr-un distribuitor cu care lucrează de ani de zile; un exportator moldovean cu câteva zeci de mii de dolari pe an pe piața americană pierde locul pe raft mai repede decât îl recâștigă, chiar dacă taxa ulterior scade la zero. Despre exportul total de vin al Moldovei, în primele șapte luni din 2026, am scris în articolul despre exportul de vin.

Un tratat scris, față de un anunț fără document

Diferența reală dintre cele două piețe nu e doar de mărime, ci de stabilitate a regulii. Accesul Moldovei pe piața UE vine dintr-un acord: Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, parte din Acordul de Asociere, aplicată provizoriu din 1 septembrie 2014 și integral din 1 iulie 2016, arată Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării; acordul elimină treptat taxele vamale la import și la export între cele două părți. Potrivit delegației UE, uniunea a rămas în 2024 partenerul comercial dominant al Moldovei, cu 54% din comerțul total de mărfuri și 65,6% din exporturi. E o regulă scrisă într-un tratat ratificat, care nu se schimbă de la un an la altul după o decizie de instanță sau o rundă de negocieri.

Taxa americană, în schimb, a trecut prin trei valori diferite într-un singur an, de la 25% la 10% la zero, iar ultima treaptă circulă deocamdată doar ca declarație a ambasadorului, nu ca text publicat. Pentru un exportator care ia decizii de producție și de logistică cu luni înainte, un tratat cu date fixe cântărește altfel decât un anunț bun, dar încă neconfirmat în scris. Despre recolta de struguri din 2026 și costul ei am scris în articolul despre prețul strugurilor.

Ce înseamnă asta pentru cine vinde sau urmărește leul

Pentru un exportator, vestea din SUA merită verificată pe coduri vamale înainte de a fi pusă în planul de vânzări, pentru că unele produse păstrează taxe sectoriale și pentru că nimeni nu a văzut încă documentul care fixează rata zero. Pentru cine urmărește ce intră în țară din exporturi, deci ce susține leul, imaginea de ansamblu contează mai mult decât un titlu de presă: 61% din vinul îmbuteliat și 65,3% din exporturile totale ale Moldovei merg spre o piață unde regula e scrisă din 2014, nu spre una unde taxa s-a schimbat de trei ori într-un an. Am scris despre anunțul ambasadorului, cu exemplul de 100.000 de dolari, și în articolul de știri de acum trei zile.