UE vrea să recunoască diplomele din afara Uniunii în 4 luni, nu în 14: ce înseamnă pentru diaspora din Moldova

Un moldovan cu diplomă de asistent medical, inginer sau profesor, care ajunge în Italia sau în Germania, poate aștepta până la 14 luni ca statul respectiv să-i examineze actele. Pe 15 septembrie, Comisia Europeană a propus prin pachetul „Fair Labour Mobility" să scadă termenul la 4 luni, potrivit Logos Press. Pentru un om care lucrează sub nivelul studiilor cât timp așteaptă, zece luni în minus înseamnă zece luni de salariu mai bun. Înseamnă și bani în plus trimiși acasă, într-o economie în care diaspora contează mai mult decât aproape orice sector.

Ce a propus Comisia, în cifre

Pachetul are cinci propuneri legislative. Pentru un moldovan aflat la muncă în UE contează mai ales două: o directivă privind calificările cetățenilor din afara Uniunii și o modificare a regulilor pentru profesiile reglementate. Cifrele, așa cum le dau Logos Press și Brussels Times:

Pentru șapte profesii cu cerințe de formare uniforme, diplomele de la instituții acreditate din afara UE ar primi recunoaștere automată. Tot în pachet intră ESSPASS, un „pașaport" european de securitate socială: potrivit Remote Work Europe, documente ca formularul A1 și cardul european de sănătate ar putea fi cerute și primite online. A1 dovedește la ce sistem de asigurări sociale contribuie un lucrător și acum durează, cităm sursa, „săptămâni".

Comisia estimează beneficii de circa 6 miliarde de euro până în 2040, spune Logos Press. Remote Work Europe citează 5 miliarde de euro, din care un miliard din simplificare. Sursele nu se potrivesc, iar eu nu am găsit documentul Comisiei ca să aleg între ele; rețineți doar ordinul de mărime, câteva miliarde.

Ce este și ce nu este: o propunere

Nimic din tabel nu se aplică azi. Cele cinci texte trebuie votate de Parlamentul European și de Consiliu, apoi intră în vigoare treptat. Remote Work Europe notează că A1 digital ar veni la un an după intrarea în vigoare a regulamentului ESSPASS, iar cardul de sănătate la cel mult trei ani. Calendarele pot să se schimbe în negociere, spune aceeași sursă. Statele membre pot tăia sau muta o parte din text, iar recunoașterea unei diplome rămâne tot o decizie națională: un termen mai scurt nu garantează că diploma moldovenească este acceptată.

Mai e o precizare. Moldova nu este stat membru. Cine are și cetățenie a unui stat UE se încadrează deja la regulile pentru cetățenii Uniunii. Directiva nouă privește calificările deținute de cetățeni din afara UE. Cu ce pași concreți se aplică unui moldovan, textul propunerii va arăta abia după negocieri; sursele pe care le-am deschis nu detaliază nimic despre Moldova.

De ce contează pentru banii care vin acasă

Diaspora este o sursă de valută de mărimea unui buget. Potrivit datelor BNM reluate de Ziar.md, moldovenii de peste hotare au trimis 967,1 milioane de dolari în prima jumătate din 2026, cu 25,3% mai mult decât în 2025, iar peste 80% au sosit în euro. Am scris despre cifra aceasta și despre comisioanele SEPA.

Pe primul trimestru există și defalcarea pe țări, din NewsMaker: 389 de milioane de euro în total, dintre care circa 238 de milioane, adică 61%, din statele UE. Israelul dă 66 de milioane, Italia 52,1, Germania 51,7, SUA 40,4, Franța 30. Cu alte cuvinte, peste 60% din bani vin din state ale căror reguli de recunoaștere a diplomelor se discută acum la Bruxelles.

Mecanismul, fără cifre inventate: cine își găsește mai repede un loc de muncă în specialitate câștigă mai mult, iar o parte din câștigul suplimentar se vede în transferurile către familie. Cât de mare e partea aceea depinde de om, de țară și de cheltuielile de acolo. Nu am o sursă care să măsoare efectul, așa că nu-l pun într-o cifră.

Cine câștigă și cine nu

Cei care câștigă cel mai mult sunt cei cu profesii reglementate: medici, asistenți, ingineri, profesori. Pentru ei termenul scurt și procedura digitală taie o parte din costul de a începe. Cel care lucrează în construcții, în îngrijire la domiciliu sau în agricultură, fără o profesie reglementată, nu simte prea mult pachetul, cu excepția documentelor de asigurări sociale din ESSPASS.

Există și o parte care ține Chișinăul mai puțin bucuros. Recunoașterea mai rapidă a diplomelor moldovenești în UE face plecarea mai ușoară pentru specialiștii de care are nevoie și piața muncii de acasă. Un medic sau un profesor tentat să plece ar avea o rută mai scurtă spre Vest. Asta nu e un motiv să se ceară frânarea propunerii, dar este un cost care nu apare în cifrele Comisiei.

Pensiile: al doilea pilon al aceleiași povești

Recunoașterea diplomei ajută la început de carieră. La sfârșit contează dacă anii lucrați afară se adună cu cei de acasă. Acordul de securitate socială cu Italia, în vigoare din 1 septembrie 2025, permite potrivit Ministerului Muncii să adună perioadele de asigurare din cele două țări. Vârsta este de 61,5 ani pentru femei și 63 pentru bărbați în Moldova, 67 de ani în Italia, cu 15, respectiv 20 de ani de contribuții. Pe larg, în analiza despre cele două pensii.

Unde se leagă de aderare

Moldova a deschis clusterul 1 al negocierilor de aderare pe 15 iunie 2026 și clusterul 6, relații externe, pe 14 iulie, cu susținerea unanimă a celor 27 de state, arată Logos Press. Tot sursa aceasta spune că patru clustere rămân blocate, printre ele piața internă. Deocamdată, deci, un moldovan care muncește în UE este tratat ca cetățean din afara Uniunii, iar propunerea de acum este tocmai pentru o asemenea situație. Când Moldova va fi membră, regulile pentru cetățenii UE vor înlocui directiva pentru cei din afară.

Ce puteți urmări în următoarele luni: dacă Parlamentul European și Consiliul păstrează termenul de 4 luni, dacă lista de profesii cu recunoaștere automată rămâne la 10 și dacă textul final numește precis calificările din afara UE care se califică. Până atunci, cine are de recunoscut o diplomă în Italia, Germania sau Franța urmează procedura de azi, cu termenele de azi.