Guvernul Moldovei creează un birou pentru proiectele strategice: o echipă în loc de 12 unități, sub Eșanu
Guvernul a aprobat pe 30 septembrie un birou unic pentru proiectele de infrastructură finanțate din bani externi. Ce intră primul în el și ce nu se știe încă.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat pe 30 septembrie crearea unui Birou pentru implementarea proiectelor strategice naționale de infrastructură. Va fi condus de Mircea Eșanu, actualul șef al Agenției Servicii Publice, potrivit Moldpres.
Ce schimbă biroul
Astăzi fiecare proiect mare de infrastructură are propria unitate de implementare, cu echipă și proceduri proprii. Biroul nou le strânge într-o singură instituție, care va gestiona proiectele finanțate din surse externe și interne.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a spus, citat de Moldpres, că într-o singură echipă și o singură instituție vor fi specialiștii și capacitățile necesare. Premierul Vasile Tofan a adus un exemplu: Muntenegru a accelerat mult implementarea după ce a creat o agenție centralizată. Tofan a adăugat că statul ar putea economisi bani având o unitate în loc de 12.
De ce contează numărul de unități
O unitate de implementare organizează licitațiile, urmărește contractorii și raportează finanțatorului. Când sunt 12, fiecare are administrație, specialiști în achiziții și procedurile impuse de banca sau de donatorul care dă banii. Aceleași funcții se plătesc de 12 ori, iar specialiștii buni, puțini la număr, se împart între echipe. Asta este logica pe care o invocă Guvernul: costuri de administrare mai mici și lucrări predate mai repede. Cifra economiei nu a fost dată.
Primele proiecte
Sursa numește trei: o penitenciară nouă la Chișinău și spitalele regionale din Bălți și Cahul. Nu dă costuri, surse de finanțare pe proiect sau termene, așa că nu putem spune aici cât valorează lista sau când se termină lucrările.
Contextul financiar este Planul de Creștere al UE pentru Moldova, de 1,9 miliarde de euro, pe care Moldpres îl pomenește ca fundal. Despre banii europeni veniți deja am scris la ultima tranșă de 157 de milioane de euro. Lucrările de construcții se pot plăti și din împrumuturi, cum e cel de la BERD pentru drumuri din articolul despre lista de la Bruxelles. Cine rambursează aceste împrumuturi este bugetul de stat, deci ritmul de execuție contează direct pentru datoria publică.
Nu e prima structură de acest fel
Statul are deja un Oficiu Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii, ONDIMP, creat prin Hotărârea Guvernului nr. 602 din 28 august 2024. Pagina lui spune că sprijină Ministerul Infrastructurii și gestionează achizițiile, controlul calității și plățile pentru proiecte din surse interne și externe. Printre proiectele menționate acolo sunt Programul Locuințe Publice III și modernizarea școlilor.
Moldpres nu spune ce se întâmplă cu ONDIMP după crearea biroului nou și nici dacă cele 12 unități includ această instituție. Fără răspunsul la întrebarea asta, nu se poate verifica dacă structura nouă înlocuiește unități vechi sau se adaugă peste ele. Economia invocată de premier există numai în primul caz.
Ce urmărim
- Statutul și bugetul biroului: câți oameni, ce salarii, din ce linie bugetară.
- Lista unităților desființate sau absorbite și data la care se întâmplă.
- Contractele semnate pentru spitalele din Bălți și Cahul și penitenciara de la Chișinău, cu sume și termene.
Pentru cititorul din Moldova și din diaspora, efectul se va vedea târziu și indirect: în cât costă fiecare kilometru de drum sau fiecare spital și în cât de repede ajunge banii europeni în lucrări reale.



