Ponderea leului în depozitele la termen: 72,8% în august, 64,9% în septembrie, cu rata de bază la 9%

În august, 72,8% din depozitele la termen în comunicatul BNM despre piața depozitelor erau în lei moldovenești. În septembrie, cifra din același comunicat este 64,9%. Sunt 7,9 puncte procentuale pierdute într-o singură lună, în luna în care Banca Națională a ridicat rata de bază la 9,00%, cu scopul declarat de a încuraja economisirea. Datele din septembrie și august sunt publice. Interpretarea de mai jos este a noastră și spune la fiecare pas ce este cifră și ce este presupunere.

Ce arată cifrele BNM pe septembrie

Stocul de depozite bancare a fost de 148 928 de milioane de lei, cu 0,5% mai puțin decât în august. Depozitele în lei au scăzut cu 1,1%, cele în valută au crescut cu 0,5%, după indicatorii monetari. În august, mișcarea fusese inversă: lei plus 0,2%, valută plus 1,4%, iar totalul depozitelor era de aproximativ 149,7 miliarde, conform comunicatului din august.

Banii noi atrași de bănci au crescut: 30 380 de milioane de lei în septembrie, față de 27 085 de milioane în august. Firmele au dat 70,3% (68,5% în august), persoanele fizice 29,7% (31,5%). Calculul nostru: persoanele fizice au adus în septembrie circa 9 020 de milioane de lei, față de circa 8 530 de milioane în august. Deci oamenii nu au retras bani de la bănci. Au schimbat, în parte, moneda în care îi țin la termen.

Creditul crește mai repede decât depozitele

Creanțele băncilor asupra economiei au urcat în septembrie cu 2,3%, la 122 847 de milioane de lei. În lei creșterea a fost de 2,0%, în valută de 3,4%. În euro, portofoliul în valută este de 1 464 de milioane, față de 1 416 milioane în august. Creditele noi acordate au fost de 8 634 de milioane de lei, din care 66,0% firmelor, față de 7 241 de milioane în august, când firmele luau 64,4%, după comunicatul pe septembrie și cel pe august.

Câteva calcule proprii din aceste cifre:

• Creditele noi au crescut cu 19,2% într-o lună (8 634 față de 7 241 de milioane de lei).
• Din ele, creditele către persoane fizice: circa 2 940 de milioane în septembrie față de circa 2 580 de milioane în august, adică plus 14%.
• Stocul de credite reprezintă acum 82,5% din stocul de depozite (122 847 față de 148 928). În august raportul era de circa 80,2%.

Creditul a urcat deci cu aproape 2,8 miliarde de lei într-o lună, iar depozitele au scăzut cu aproximativ 0,7 miliarde. Baza monetară a coborât cu 2,1%, la 84 486 de milioane de lei, după o creștere de 2,0% în august. Băncile dau mai mult credit cu mai puțini bani de bază în sistem. Nu este un semn de alarmă la 82,5%, dar direcția merită urmărită până la ședința BNM din 5 noiembrie.

De ce poate fi mai atractivă valuta

Aici intrăm în presupuneri. BNM a ridicat rata de bază la 9,00% pe 17 septembrie, după ce inflația din august, de 6,96%, depășise banda de toleranță. Comunicatul decide și păstrarea rezervelor minime obligatorii la 18,0% pentru lei și 26,0% pentru valuta liberă convertibilă. Doar că inflația din septembrie a sărit la 8,60%, adică cu 1,64 puncte într-o lună, iar ținta BNM este 5,0% cu abatere de 1,5 puncte, deci banda 3,5-6,5%, potrivit paginii despre inflație.

Rata de bază de 9,00% depășește inflația cu doar 0,4 puncte. Un depozit obișnuit al unei persoane fizice plătește mai puțin decât rata de bază: în august, dobânzile medii la termen în lei erau sub inflația lunii. Ratele medii pe septembrie nu ni s-au deschis în baza de date a BNM, așa că nu le cităm. Dacă ele stau tot sub inflația de 8,6%, un deponent în lei pierde putere de cumpărare. Cursul oficial din 21 octombrie a fost 20,1523 lei pentru un euro și 17,9427 lei pentru un dolar, după BNM. Presupunerea noastră: când inflația sare, o parte din economii caută o monedă în care prețurile par mai stabile. Nu putem demonstra că aceasta este cauza. Firmele aduc 70% din banii noi la bănci și pot muta lichiditățile pentru motive proprii, pe care datele BNM nu le arată.

Ce înseamnă pentru cine are sau vrea un credit

Creditul în valută crește mai repede decât cel în lei (3,4% față de 2,0%). Pentru o firmă cu încasări în euro, un împrumut în euro are sens. Pentru o familie cu salariu în lei, riscul este real. Un exemplu, cu cifre luate ca ilustrație: un credit de 10 000 de euro la cursul de 20,1523 înseamnă 201 523 de lei de rambursat. Dacă leul se depreciază cu 5% și euro ajunge la circa 21,16, aceeași sumă înseamnă 211 600 de lei, cu 10 076 de lei în plus, fără ca banca să fi schimbat nicio dobândă.

FMI vede o inflație medie de 7,4% în 2026 și de 9,0% în 2027, iar deficitul de cont curent ar urca de la 19,7% din PIB în 2025 la 22% în 2026 și 22,8% în 2027, scrie Europa Liberă Moldova. Un deficit extern atât de mare se acoperă cu remitențe, granturi și datorie în valută. Nu este un motiv de panică, dar este contextul în care leul trebuie să își păstreze încrederea economisitorilor.

Ce urmărim până pe 5 noiembrie

Trei cifre spun dacă septembrie a fost o abatere sau un început: ponderea leului în depozitele la termen din octombrie, ritmul creditelor în valută și inflația din octombrie. Dacă ponderea leului mai scade sub 64,9%, BNM va avea de ales între o rată peste 9,00% și acceptarea unei economii tot mai dolarizate. Dacă revine spre 70%, septembrie a fost un șoc de o lună. Pentru tine, ca deponent, regula practică rămâne aceeași: compară dobânda netă din ofertă cu inflația anuală de 8,6%, nu cu inflația de anul trecut, și nu lua credit în altă monedă decât cea în care îți primești salariul fără să calculezi ce se întâmplă la un leu cu 5% mai slab.