Makarov vrea să investească până la 1 miliard de dolari într-un depozit de gaze, iar Moldova nu are niciunul

Miliardarul Igor Makarov, care are cetățenia Republicii Moldova, a propus guvernului un depozit de gaze în care ar investi până la un miliard de dolari. La cursul BNM de azi, de 17,5585 lei pentru un dolar, suma înseamnă 17,56 miliarde de lei. Moldova nu are nicio capacitate proprie de înmagazinare.

Ce a propus Makarov

Întâlnirea cu premierul Vasile Tofan și cu ministrul energiei Dorin Junghietu a avut loc pe 21 septembrie și a durat trei ore. Tofan a confirmat-o pe 22 septembrie, conform NewsMaker. Realitatea.md datează discuția pe 22 și 23 septembrie, iar aici păstrăm datele din NewsMaker.

Logica planului este cea a oricărui depozit: gazul se cumpără vara, când cererea e mică, și se vinde iarna, când toată lumea îl caută. Makarov spune că Moldova ar putea vinde din depozit și pe piața europeană, la prețuri de bursă. Pe lângă depozit, el a vorbit despre gaze, produse petroliere și piața financiară, adică o revenire în energia moldovenească. A mai oferit să plătească o parte din facturile la gaz ale spitalelor în această iarnă, ca act de caritate.

Tofan a răspuns că i-a cerut să aleagă proiecte umanitare de sponsorizat, între ele cheltuieli ale spitalelor și ale caselor de copii. Despre depozit, textele citate nu dau locul, calendarul, forma juridică sau cine ar plăti gazul de umplere. Fără ele, cifra de un miliard rămâne un plafon spus la televizor, nu o investiție cu contract.

Cine este Makarov

NewsMaker amintește că a fondat compania de gaze Itera în 1990, că a distribuit gaze în Moldova până în 2005 și că are cetățenia moldovenească din 2005. Și-a renunțat la cea rusă în aprilie 2022. A fost sancționat de Canada și de Marea Britanie după 2022, iar până în 2024 sancțiunile au fost ridicate, cu excepția celor canadiene. Contează la o eventuală afacere, pentru că o companie sancționată în unele jurisdicții are greu acces la bănci și la contracte în Europa.

Cum stă Moldova cu stocurile acum

Guvernul a mărit stocul de securitate de la circa 50 de milioane de metri cubi la 56,3 milioane, adică aproximativ zece zile de consum de iarnă. Energocom trebuie să le constituie până pe 1 octombrie. Fiindcă țara nu are depozite, gazul stă în România, în Ucraina și în alte state din UE și din Comunitatea Energetică.

Potrivit Moldpres, costul nu vine din bugetul de stat, ci din contribuțiile furnizorilor de gaze de pe piața cu amănuntul. Stocul comercial, folosit la vârfurile de consum, a fost de 72,7 milioane de metri cubi în iarna trecută.

Un calcul al nostru arată ce înseamnă zece zile de siguranță. Estimarea de preț pentru toamnă și iarnă este de circa 623 de euro pentru o mie de metri cubi, iar 56,3 milioane de metri cubi costă la acest preț aproximativ 35,1 milioane de euro. La cursul BNM de 20,1352 lei pe euro, asta face circa 706 milioane de lei. Este costul gazului, nu al depozitării, și e doar un ordin de mărime.

Ce schimbă pentru factura din Moldova

Nimic în această iarnă. Un depozit nu se construiește în câteva luni, iar tariful ANRE rămâne legat de prețul cu care Energocom cumpără gaz, despre care am scris la cererea de 26,25 lei pe metru cub și la starea de urgență în energie. Ajutorul pentru spitale, dacă vine, ar ușura bugetele instituțiilor, nu tariful plătit de populație.

Pe termen lung, ideea are o parte solidă și una slabă. Solidă: un depozit propriu ar scădea dependența de capacitățile din Ucraina și România și ar putea aduce venit din diferența de preț între vară și iarnă. Slabă: acea diferență o câștigă proprietarul depozitului, iar Moldova ar rămâne cumpărător de gaz la prețul bursei. Ce contează pentru un consumator este cine deține depozitul și ce preț obține statul pentru gazul din el. Pe astea două, deocamdată, nu știm nimic.