BNM nu vede vulnerabilități sistemice în bănci: capital de 24,3%, dar creditele de consum cresc cu 16,2%

Banca Națională a Moldovei a publicat pe 23 septembrie raportul de stabilitate financiară pentru trimestrul II și concluzia e scurtă: condițiile actuale nu semnalează vulnerabilități sistemice. Indicele stresului financiar a fost 0,39, sub pragul de stres de 0,51. Nivelul de vulnerabilitate al sectorului bancar, măsurat separat, a ieșit la minus 0,34, tot sub prag.

Pentru cine ține economii la o bancă din Moldova sau ia un credit aici, cifrele de sub concluzie contează mai mult decât indicele.

Cât capital și cât profit au băncile

Situația sectorului bancar la 30 iunie, publicată de BNM pe 10 septembrie, arată o rată a fondurilor proprii totale de 24,3%, cu un punct procentual peste finalul lui 2025. Activele au ajuns la 202.022 milioane de lei, adică circa 10 miliarde de euro la cursul oficial de 20,1352 lei pe euro, iar profitul net din primul semestru a fost de 2.355,8 milioane de lei (aproape 117 milioane de euro), cu 14,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Rentabilitatea activelor a fost 2,3%, cea a capitalului 14,7%. Acoperirea necesarului de lichiditate pe termen scurt (LCR) a fost 263,6%, iar finanțarea stabilă (NSFR) 163,7%. Depozitele însumau 152.425 milioane de lei, cu 5,5% mai mult decât în decembrie, iar 61,4% dintre ele aparțineau persoanelor fizice. Raportul a mai constatat un risc direct de contagie între bănci „scăzut”: plasamentele interbancare către instituții financiare nebancare reprezintă doar 3,7% din portofoliul băncilor.

Creditul crește mai repede decât depozitele

Soldul creditelor a urcat în șase luni cu 11,7%, cu 11.936 milioane de lei, în timp ce depozitele au crescut cu 8.002 milioane. Creditele valorează acum 114.321 milioane de lei, adică 75% din depozite. Băncile împrumută deci trei sferturi din banii pe care îi strâng, iar în prima jumătate a anului ritmul a fost mai rapid pe partea de credit.

Raportul BNM arată unde s-a dus banul. Fluxul nou de credite de consum a fost de 5.119,7 milioane de lei în trimestrul II, cu 16,2% peste trimestrul II din 2025 și cu 20,7% peste trimestrul I. Creditele ipotecare noi au însumat 2.951,8 milioane de lei, cu 5,5% mai puțin decât anul trecut și cu 22,9% mai puțin decât în trimestrul I. Consumul a împrumutat astfel de 1,7 ori mai mult decât locuințele, iar în cele două categorii împreună are 63,4%.

Ipotecile scad într-o piață în care prețul urcă mai încet decât inflația: indicele prețurilor locuințelor a fost 230,5%, cu 1,1% sub trimestrul I și cu 3,8% peste trimestrul II din 2025, față de o inflație de 6,96% în august. Despre tranzacțiile din Chișinău am scris aici, iar despre costul creditelor în lei aici.

Cine primește credit și cât îl costă

BNM scrie că standardele de creditare s-au înăsprit atât pentru firme, cât și pentru populație. Din creditele noi acordate persoanelor fizice, 78,2% au avut serviciul datoriei sub 40% din venit, iar 96,9% sub 55%. Pentru 95,1% dintre ele, creditul e sub 80% din valoarea garanției. Doar 3,1% dintre creditele noi au trecut de pragul de 55%, așa că un împrumut cu rata peste jumătate din venit are puține șanse să fie aprobat.

Costul banilor rămâne ridicat. Dobânda de bază e 9,00% de la ședința din 17 septembrie, iar inflația anuală a fost 6,96% în august, potrivit paginii BNM. Am descris decizia din 17 septembrie într-un articol separat. Cu o dobândă de bază de 9%, ratele la creditele noi rămân grele, iar băncile, așa cum arată raportul, le acordă mai selectiv.

Ce nu spune raportul

Pagina raportului dă indicatorii de sinteză, nu o listă a băncilor și nici rezultatele testelor de stres pe fiecare instituție. Raportul complet, în format PDF, se găsește la aceeași adresă. Cifrele de mai sus sunt cele din comunicarea BNM: nu le-am recalculat, cu excepția raportărilor la euro, a ponderii creditelor în depozite și a raportului dintre credite de consum și ipotecare.