Șomajul din Moldova a coborât de la 10,4% la 7,3%, dar 19,5% din cei care muncesc o fac fără acte

În trimestrul II din 2026, Biroul Național de Statistică a numărat 859,3 mii de persoane ocupate în Republica Moldova, cu 5,9% mai multe decât în trimestrul I. Șomerii au fost 67,6 mii, față de 93,6 mii cu trei luni înainte. Rata șomajului a coborât de la 10,4% la 7,3%. Titlul bun ascunde două lucruri: un salt artificial în primul trimestru și o piață a muncii în care aproape unul din cinci angajați nu are acte.

De ce a sărit șomajul la 10,4% în primele trei luni

Din 2026, ancheta asupra forței de muncă a fost aliniată la cerințele Eurostat, scrie statistica. Ocupații se numără acum la 15-89 de ani, șomerii la 15-74 de ani. Potrivit Logos Press, noua metodă nu mai socotește ocupați pe cei cu venituri ocazionale minime. Cifra de 10,4% nu venea dintr-o criză, ci dintr-o regulă nouă de calcul.

Ambele trimestre sunt măsurate cu aceeași metodă, deci scăderea de 3,1 puncte procentuale se compară corect. Logos Press o pune pe seama sezonului: agricultura și construcțiile angajează din primăvară. Calculul nostru din datele publicate: trimestrul I avea circa 811 mii de ocupați (859,3 împărțit la 1,059), așa că trimestrul II a adus aproape 48 de mii de locuri de muncă în plus, iar șomerii au scăzut cu 26 de mii. Ce nu se poate spune încă: dacă 7,3% este nivelul normal al țării. Pentru asta ar trebui trimestrul II din 2027, comparat cu același trimestru, tot pe metoda nouă. Seriile vechi nu mai sunt comparabile.

Cine rămâne fără loc de muncă

Șomajul la bărbați a fost de 7,7%, la femei de 6,9%. La oraș a fost de 6,2%, la sat de 8,5%. Cea mai mare cifră e la tineri: 19,6% între 15 și 24 de ani, de aproape trei ori media. Un tânăr din satul moldovenesc care nu găsește de lucru are, în fiecare an, același drum deschis spre Italia, Germania sau Irlanda. Aceasta este lectura noastră, nu o concluzie a statisticii, dar ea leagă cifra de venituri: banii trimiși acasă de diaspora (am scris despre ei în analiza despre puterea de cumpărare a unui euro trimis) țin multe gospodării în locul unui salariu local.

Încă un număr care ajută la citirea șomajului: populația inactivă, adică cei care nu lucrează și nu caută de lucru, a fost de 989,8 mii de persoane, adică 51,6% din cei de peste 15 ani. Peste jumătate din populație nu apare nici la ocupați, nici la șomeri. Rata de ocupare a fost de 45,0% la 15-89 de ani și de 63,3% la 20-64 de ani, față de 59,4% în trimestrul I.

Cele 19,5% fără acte și șantierele

Munca informală acoperă 19,5% din ocupați. În construcții ajunge la 62,8%. Construcțiile au 11,8% din locurile de muncă. Cu datele astea, calculul nostru dă aproape 168 de mii de oameni care muncesc fără forme legale în toată economia, din care circa 64 de mii pe șantiere (11,8% din 859,3 mii înseamnă circa 101 mii în construcții, iar 62,8% din ele sunt circa 64 de mii). Sunt estimări de ordin de mărime, nu cifre publicate de BNS.

Pentru cititor contează trei lucruri. Prima: o parte din salariile pe care le vezi în statistică nu includ pe cei care primesc plata în plic, deci media de 16.895,7 lei brut pe lună descrie angajații cu contract. A doua: pe un salariu nedeclarat nu se plătesc impozite și contribuții, iar bugetul, care are un deficit mare, pierde exact din zona asta. A treia: cine lucrează la negru nu are, de regulă, cum să arate vechime sau venit la bancă. Logos Press scrie că inspectorii au găsit peste 10.000 de lucrători ilegali în mai puțin de un an și au adus 6.700 în sistemul formal.

32.000 de posturi libere și muncitori din Nepal

Șomajul de 7,3% coexistă cu aproximativ 32.000 de locuri de muncă vacante, după aceeași sursă. Angajatorii le umplu tot mai des cu străini: peste 2.200 de lucrători din Nepal, India, Bangladesh și Uzbekistan au primit permise de muncă doar în prima parte a lui 2026, mai ales în livrări și în industria alimentară, la salarii de 500-600 de dolari pe lună, după Logos Press.

Asta spune ceva despre prețul muncii. Dacă firmele aduc oameni de la mii de kilometri, înseamnă că nu găsesc destui aici la salariul oferit. Salariul mediu a crescut în trimestrul II cu 9,2% nominal, dar doar cu 2,3% după prețuri, cum am calculat în materialul despre câștigul salarial. Cu prețuri care au urcat cu aproximativ 6,7% într-un an (calculul din același material), un angajator care vrea să țină oamenii trebuie să plătească mai mult decât indexarea. În sectoare precum IT, unde valoarea adăugată a scăzut cu 7,9% dar salariul a urcat cu 13,1% (detalii aici), presiunea se vede deja.

Ce urmărești în următoarele luni

Trimestrul II a fost publicat pe 3 septembrie, deci datele pentru trimestrul III vin probabil la începutul lui decembrie (estimarea e a noastră, după calendarul de până acum). Ele arată dacă șomajul rămâne aproape de 7% după sezonul agricol. A doua cifră de urmărit este munca informală din construcții, 62,8% acum. A treia este salariul minim pentru 2027, despre care am scris separat: cu cât minimul urcă mai mult, cu atât diferența dintre un angajator care plătește pe acte și unul care plătește în plic devine mai vizibilă.