Sectorul IT scade cu 7,9% în Moldova, dar salariul mediu din el urcă cu 13,1% la 41.009,6 lei: ce nu se leagă

Trei cifre despre același sector, din datele Biroului Național de Statistică pentru trimestrul II 2026. Ramura „informații și comunicații" cântărește 6,8% din PIB. Valoarea ei adăugată a scăzut cu 7,9% față de anul trecut. Iar salariul mediu brut de acolo a urcat cu 13,1%, la 41.009,6 lei. Ultimele două cifre nu merg în aceeași direcție, și tocmai de aceea merită citite împreună.

Al doilea trimestru la rând în minus

Statistica pe trimestrul II arată economia cu 0,9% peste cel din 2025. Din această creștere, informațiile și comunicațiile iau singure 0,6 puncte procentuale, cea mai mare frână dintre ramuri. Construcțiile, cu -7,5%, iau 0,5 puncte, iar învățământul, cu -5,3%, 0,4.

Nu e o scădere de o singură dată. În primul trimestru, potrivit bani.md, care citează datele BNS, sectorul pierduse 8,1%, într-o economie care abia crescuse cu 0,4%. Două trimestre consecutive în jur de -8% înseamnă o tendință, nu o lună proastă. Am scris despre cifra generală a PIB-ului; aici rămânem la această ramură.

Ca ordin de mărime: la un PIB de 88,3 miliarde de lei în trimestrul II (cifra din articolul nostru despre PIB), 6,8% înseamnă în jur de 6 miliarde de lei valoare adăugată într-un trimestru. Calculul e al meu și e aproximativ, pentru că ponderea BNS nu se aplică exact pe PIB-ul în prețuri curente.

Salariile merg în direcția opusă

Datele BNS despre câștigul salarial pun sectorul pe primul loc la salarii: 41.009,6 lei, de 2,43 ori media pe economie. Cu +13,1% față de anul trecut, un angajat de acolo primește lunar cu vreo 4.750 de lei mai mult decât în trimestrul II 2025 (calculul e al meu). Numărul mediu de salariați pe toată economia a crescut cu 2,5%, dar BNS nu dă în comunicat separat numărul de angajați din IT.

Sectorul privat, în ansamblu, a avut un plus de 10,2%, la 17.910,4 lei, iar cel bugetar de 5,1%, la 13.827,3 lei. Sectorul de care vorbim depășește deci și media privatului de peste două ori.

Ce poate explica diferența și ce nu știm

Statistica nu explică scăderea și nu o vom explica nici noi cu certitudine. Trei lucruri se pot spune sigur.

Primul: „informații și comunicații" nu înseamnă doar programatori. Ramura cuprinde și telecomunicațiile, editarea și media, deci -7,9% nu e o măsură curată a firmelor de software. Al doilea: valoarea adăugată este producția sectorului în volum, iar salariul e o sumă nominală plătită oamenilor angajați. Un sector poate produce mai puțin și totuși să plătească mai mult pe cap de salariat, dacă rămân în el mai puțini oameni, dar mai bine plătiți. Al treilea: 13,1% nominal, cu o inflație de circa 6,7% în trimestrul II (media rezultată din cifrele BNS din articolul nostru despre salarii), lasă un plus real de aproximativ 6%.

Ce lipsește: numărul de angajați din sector, cifra de afaceri a firmelor și exporturile de servicii IT pe trimestrul II. Balanța de plăți a BNM pe trimestrul II nu era publicată la momentul scrierii. Până apar, orice povestire despre „plecarea firmelor" sau „reducerea echipelor" rămâne o presupunere.

De ce contează la Chișinău, dincolo de sector

IT-ul nu e o ramură mică pentru încasările țării în valută. Potrivit diez.md, în 2025 serviciile IT au adus 1,05 miliarde de euro, de aproape opt ori mai mult decât în 2015, cu circa 90% din venit de la clienți din afară. E cea mai mare linie de export de servicii: turismul a avut 845 de milioane de euro, transportul aerian 260. Serviciile au fost 46% din exporturile de aproximativ 7 miliarde de dolari, iar surplusul lor de 1,04 miliarde de dolari acoperă o parte din golul de mărfuri, despre care am scris în analiza exporturilor și în cea despre deficitul de cont curent.

Legătura cu leul e directă, dar condiționată: un sector care aduce euro din afară îi ține cursul mai stabil. Dacă valoarea adăugată continuă să scadă, intrările de valută din servicii se subțiază, iar cererea de euro pentru importuri nu se mai reduce. Nu putem spune cât, până nu vedem balanța de plăți.

A doua legătură e cu creditul. BNM a urcat pe 17 septembrie rata de bază cu 1,5 puncte, la 9%, cu o inflație de 6,96% în august, arată Timpul.md. Dobânzile la credite cresc într-o economie în care ramura cu cele mai mari salarii scade de două trimestre, iar construcțiile scad și ele. Situația din piața imobiliară din Chișinău se citește mai bine cu aceste două rânduri alături.

A treia e cu creșterea pe tot anul. Expert-Grup estimează pentru 2026 un plus de 1-2%, sub potențialul de circa 3%, iar în prima jumătate a anului economia a avansat 0,6%. Un calcul simplificat, cu două semestre egale ca pondere: pentru 1% pe an, al doilea semestru trebuie să dea 1,4%, iar pentru 2% trebuie să dea 3,4%. Dacă IT-ul rămâne cu 0,6 puncte în minus, restul economiei trebuie să compenseze cu atât în plus.

Ce înseamnă pentru tine

Dacă lucrezi în IT în Moldova, cifrele nu arată o criză a salariilor: media urcă, în termeni reali, cu circa 6%. Ele arată o presiune pe producția sectorului, iar dacă ea durează, salariile sunt cele care vor simți asta. Dacă faci un credit cu dobândă variabilă, costul lui a crescut pe 17 septembrie și nu are legătură cu sectorul tău. Dacă ești în diasporă și te gândești la întoarcere, sectorul privat plătește cu 10,2% mai mult ca anul trecut, statul cu 5,1%, iar informațiile și comunicațiile sunt încă în frunte la salariu, chiar cu trimestre slabe la producție.

Următorul semnal clar e balanța de plăți a BNM pe trimestrul II: acolo se vede dacă exporturile de servicii IT au scăzut împreună cu valoarea adăugată sau au continuat să crească.