Investitor asiatic cu 200-500 milioane de euro cere teren gratis: cât cântărește față de ISD din 2025

Un singur proiect ar putea egala jumătate din tot ce au adus investitorii străini în Moldova într-un an întreg, dacă statul găsește o cale legală să-i dea terenul. Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a spus, potrivit NewsMaker, că un investitor dintr-o țară asiatică, nenumit, e dispus să vină cu cel puțin 200 de milioane de euro la Chișinău, iar discuțiile au atins 500 de milioane. Proiectul: apartamente de lux, un centru comercial la parter și un hotel de cinci stele al unui brand care nu există încă în Moldova. Condiția: teren oferit de stat, nu vândut la licitație.

Ce spune, exact, directoarea agenției

Bejan a explicat, în redarea TV8, că Moldova nu are un mecanism pentru a da teren în schimbul unei investiții mari și că statul e pregătit să scoată terenul la licitație, dar investitorul trebuie să plătească prețul. Alte țări din UE oferă teren, iar Moldova pare, prin comparație, mai puțin atractivă. Tot ea a amintit că experiențele proaste cu parteneriatele public-private au făcut instituțiile prudente. Nu există contract semnat, termen sau număr de locuri de muncă. NewsMaker notează că impactul direct asupra economiei și exportului ar fi limitat. Până la un angajament scris, cifra de 200-500 de milioane rămâne o intenție.

Cifrele puse lângă investițiile din 2025

Fluxul net de investiții străine directe a fost în 2025 de 409 milioane de euro, față de 424 de milioane în 2024, adică 2,3% din PIB. Același material spune că investițiile din 2025 au venit mai ales din profitul reinvestit al firmelor care există deja, nu din proiecte noi. Am analizat această structură în articolul despre investițiile din 2025. În al doilea trimestru din 2026, intrările au fost de 154,4 milioane de euro, din care capital nou doar 5,3 milioane (3,4%), reinvestiri de 99,1 milioane și datorii de 50,1 milioane.

Cursul este cel oficial al BNM din 14 octombrie: 200 înmulțit cu 20,1059 dă 4.021 de milioane de lei. PIB-ul de circa 17,8 miliarde de euro l-am dedus din cifra publicată, 409 milioane fiind 2,3% din PIB (409 împărțit la 0,023), deci este o estimare, nu o cifră oficială. Investiția nu s-ar face într-un an, ci pe durata construcției, așa că procentele arată mărimea, nu un efect anual.

Teren gratis: ce spune precedentul de la Stăuceni

Moldova discută deja cu totul altceva decât un mecanism general. În Parlament este un proiect pentru 40 de hectare la Stăuceni, date gratuit pentru 50 de ani administratorului parcului Moldova HiTech Park. Guvernul l-a susținut, dar a atras atenția că măsura poate semăna cu ajutorul de stat și a cerut notificarea Consiliului Concurenței. Am descris proiectul în articolul despre parcul de la Stăuceni. Un teren pentru apartamente de lux, un mall și un hotel ar pune aceeași întrebare, și mai tare: de ce primește gratis un dezvoltator privat un activ public, când statul poate cere preț?

Despre ce are statul de dat, avem date. Un raport al comisiei parlamentare, citat de Logos Press, spune că statul administrează 5.721 de parcele de circa 32,9 miliarde de lei și că le gestionează "la întâmplare": din 619 unități teritoriale, doar 89 aveau delimitată proprietatea publică la începutul lui 2025. Alte 69 de parcele, de circa 4.000 de hectare, au fost date gratuit în comodat. Dacă evidența e incompletă, un mecanism de teren gratis riscă să înceapă fără ca cineva să știe ce se dă și cât valorează. Am scris despre raport în analiza terenurilor de stat.

Ce ar însemna pentru un cititor din Moldova

• Locuri de muncă și taxe: neclare. Nu avem un număr de angajați, nici un grafic de investiție. Construcția ar angaja temporar, hotelul și centrul comercial ar angaja permanent, dar cifrele lipsesc.
• Locuințe: apartamentele ar fi de lux, deci nu ating problema accesibilității. Pentru raportul dintre prețul unui apartament și salariu, vezi analiza noastră despre apartamentul de 52 mp.
• Leul și deficitul extern: o investiție străină reală aduce valută. Dacă banii vin ca aport de capital, ajută la acoperirea deficitului de cont curent. Dacă vin ca datorie a firmei locale, sunt un împrumut care se întoarce.
• Prețul terenului: dacă statul îl vinde la licitație, încasează la buget. Dacă îl dă, renunță la un venit pe care nu l-am văzut evaluat nicăieri.

Ce rămâne de urmărit

Trei lucruri decid dacă cifra de 200-500 de milioane devine un proiect: un text de lege care permite terenul în schimbul investiției, notificarea ajutorului de stat la Consiliul Concurenței și numele investitorului cu un calendar de plăți. Fără ele, discuția e o intenție. Pentru comparație, capitalul nou din T2 2026 a fost de 5,3 milioane de euro: chiar 100 de milioane ar fi însemnat de 19 ori mai mult (100 împărțit la 5,3).